UNJR si AMR ii solicita ministrului Raluca Pruna sa aplice legea in vederea eliminarii discriminarilor salariale (scrisoarea)

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, judecatorul Dana Girbovan (foto 1), si presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatorul Gabriela Baltag (foto 2), au semnat o scrisoare adresata ministrului Justitiei Raluca Pruna si presedintelui CSM Mircea Aron, prin care solicita aplicarea de indata a legii „in vederea egalizarii drepturilor salariale ale judecatorilor si procurorilor, in prezent discriminati prin acordarea unor salarii diferite, desi se afla in conditii similare de munca”.

---

Comunicatul UNJR-AMR:

„Ministrul Justitiei Raluca Pruna a fost solicitata pe data de 23 august 2016 de asociatiile profesionale ale magistratilor sa aplice 'de indata' legea 'in vederea egalizarii drepturilor salariale ale judecatorilor si procurorilor, in prezent discriminati prin acordarea unor salarii diferite, desi se afla in conditii similare de munca'.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) au solicitat, de asemenea, Guvernului ca pana la sfarsitul anului sa asigure logistica necesara pentru ca bugetul instantelor sa treaca de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum e prevazut in legea 304/2004, prevedere care insa nu s-a aplicat pana acum.

Magistratii au mai scos, de asemenea, in evidenta anomalia din sistemul de justitie, unde instantele - care ar trebui sa fie independente - depind bugetar de Ministerul de Justutie, in timp ce procurorii - care sunt sub autoritatea Ministerului Justitiei - isi administreaza bugetul independent. Chiar si in cazul parchetelor, insa, situatia nu este omogena, DNA fiind ordonator de credite distinct.

'Mai mult, crearea in randul parchetelor a unui ordonator de credite distinct pentru DNA reflecta o politica guvernamentala partinitoare si nejustificata fata de acest parchet, raportat la volumul mic de activitate al acestei structuri. Volumul de activitate al acestei structuri, atat in raport cu cea a Parchetului General si DIICOT, cat si cu milioanele de cauze care sunt pe rolul instantelor, nu justifica in nici un mod crearea unei structuri distincte de administrare bugetara', au spus magistratii.

Toate aceste anomalii 'in loc sa fie corectate, au fost perpetuate si amplificate de Guvern, lucru ce a condus inclusiv la scaderea increderii in justitie', au afirmat magistratii in scrisoarea lor.

In cazul salarizarii discriminatorii, magistratii i-au cerut Ministrului Justitiei sa aplice ordonanta de urgenta 20/2016, 'care a fost emisa cu scopul declarat de a elimina urgent nivelurile diferite de salarizare pentru aceeasi functie, in cadrul aceleiasi institutii'.

Textul acestei ordonante prevede ca, incepand cu luna august 2016, salariile personalului platit din fonduri publice vor fi egalizate prin raportare la nivelul maxim al salariului de baza din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca activitatea este desfasurata in aceleasi conditii.

'In aplicarea acestui act normativ, Procurorul General Augustin Lazar a emis deja ordine de salarizare care au adus la acelasi nivel salariile procurorilor aflati in functii similare, cu exceptia procurorilor DNA, pentru care procurorul sef Laura Codruta Kovesi nu a emis inca ordine de salarizare similare', au spus magistratii in scrisoare.

Diferente de salarizare exista si intre judecatori, cu toate acestea 'Ministerul Justitiei a refuzat sa actioneze precum Procurorul General, mentinand inechitatile in sistem', au mai sustinut magistratii.

Actiunea Procurorului General a fost sustinuta deschis de sute de judecatori si procurori, iar asociatiile magistratilor se alatura demersurilor initiate de acestia si sprijina, la randul lor, eforturile Procurorului General al Romaniei de eliminare a inechitatilor din interiorul sistemului de justitie.

Ministerul Justitiei are obligatia de a aplica de indata legea, cu atat mai mult cu cat aceasta vine sa rezolve o problema grava nu doar din justitie, ci si din sistemul bugetar in general, unde mii de bugetari reclama in justitie incalcarea principiului 'pentru munca egala, plata egala', principiu ce exprima egalitatea de tratament si interzicerea discriminarii.

'Situatia de fata, insa, este rezultatul unor anomalii din sistemul judiciar care, in loc sa fie corectate, au fost perpetuate si amplificate de Guvern, lucru ce a condus inclusiv la scaderea increderii in justitie', au afirmat magistratii in scrisoarea lor.

Cauza principala a aplicarii neunitare a legilor salarizarii in sistemul de justitie este faptul ca administrarea bugetului din justitie este segmentata in prea multi ordonatori de credite, statul acordand un statut privilegiat unora in detrimentul altora, ceea ce a creat categorii 'deosebite' de magistrati, s-a afirmat in scrisoare.

Astfel, Constitutia prevede ca justitia se face prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si instante, toate aceastea impreuna compunand puterea judecatoreasca, putere distincta in stat. Cu toate acestea, Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator distinct de credite, in timp ce bugetele restului instantelor tin de Ministerul Justitiei, care este parte a puterii executive.

'Aceasta situatie total anormala a determinat Statul Roman ca, la negocierile privind inchiderea capitolului 24 de negociere cu Uniunea Europeana, sa isi asume obligatia ca managementul fondurilor justitiei sa nu mai fie in mana Ministerului Justitiei, ci sa treaca la ICCJ', au spus magistratii.

Din acest motiv, articolul 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, a prevazut ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului celorlalte instante vor fi preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Acest articol nu a fost aplicat niciodata, intrarea lui in vigoare fiind amanata succesiv, astfel 'Guvernul dovedind ca nu isi indeplineste in mod real obligatiile pe care si le-a asumat in vederea aderarii la Uniunea Europeana', se arata in scrisoare.

Aceeasi segmentare complet nejustificata, insa, exista si in cazul procurorilor. Astfel, Procurorul General este ordonantor principal de credite, in acelasi timp insa Directia Nationala Anticoruptie – dar nu si DIICOT – beneficieaza de buget propriu, administrat de procurorul sef la directiei, la randul sau ordonantor principal de credite.

'Acest lucru a creat situatia absurda din momentul de fata unde procurorii, desi aflati conform Constitutiei sub autoritatea Ministerului Justitiei, au independenta bugetara, dar judecatorii, independenti potrivit Constitutiei, au bugetul administrat de Ministerul Justitiei', sustin magistratii.

Magistratii au sustinut ca 's-a ajuns la situatia absurda in care DNA – o structura a parchetului ce cuprinde in jur de 180 de procurori si gestioneaza anual aproximativ 10.000 de dosare – are autonomie financiara chiar in interiorul propriului sistem, dar instantele de judecata, care gestioneaza anual milioane de dosare sunt in continuare dependente de Ministerul Justitiei'.

'Aceste «enclavizari» bugetare in interiorul sistemului – a ICCJ fata de restul instantelor, respectiv a DNA in cadrul Parchetelor – denota o focalizare a Guvernului doar asupra unui segment din autoritatea judecatoreasca, cu minimalizarea nevoilor celorlalte instante si parchete, fapt ce a condus nu doar la aceste situatii inechitabile, ci si la scaderea increderii cetatenilor in actul de justitie', au mai afirmat magistratii.

'Atat atitudinea Guvernului fata de justitie cat si acest mod de constructie bugetara trebuie urgent revizuit si corectat. Nu se justifica in nici un mod mentinerea unui numar atat de mare de ordonatori principali de credite in sistemul de justitie, fiind necesara o reconstructie a acestuia, pornind de la principiile constitutionale ce reglementeaza justitia', si-au concluzionat magistratii scrisoarea catre Ministrul Justitiei Raluca Pruna”.

Scrisoarea:

„23 august 2016

Doamnei Alexandra Raluca Pruna

Ministrul Justitiei

Domnului judecator Mircea Bucurel Aron

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Stimata Doamna Ministru,

Stimate Domnule Presedinte,

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) solicita aplicarea de indata a dispozitiilor O.U.G. nr.20/2016, in vederea egalizarii drepturilor salariale ale judecatorilor si procurorilor, in prezent discriminati prin acordarea unor salarii diferite, desi se afla in conditii similare de munca.

AMR si UNJR solicita, de asemenea, Guvernului Romaniei sa ia toate masurile necesare pentru asigurarea logisticii necesare trecerii bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie incepand cu data de 01.01.2017, asa cum prevede legea intrata in vigoare inca de acum zece ani, dar a carei implementare a fost amanata in repetate randuri.

O.U.G. nr.20/2016 a fost emisa cu scopul declarat de a elimina urgent nivelurile diferite de salarizare pentru aceeasi functie, in cadrul aceleiasi institutii. Textul acestei ordonante prevede in mod clar ca, incepand cu luna august 2016, salariile personalului platit din fonduri publice vor fi egalizate prin raportare la nivelul maxim al salariului de baza din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca activitatea este desfasurata in aceleasi conditii.

In aplicarea acestui act normativ, Procurorul General Augustin Lazar a emis deja ordine de salarizare care au adus la acelasi nivel salariile procurorilor aflati in functii similare, cu exceptia procurorilor DNA, pentru care procurorul sef Laura Codruta Kovesi nu a emis inca ordine de salarizare similare. Desi diferente de salarizare exista si intre judecatori, Ministerul Justitiei a refuzat sa actioneze precum Procurorul General, mentionand inechitatile in sistem.

Actiunea Procurorului General a fost sustinuta deschis de sute de judecatori si procurori, iar asociatiile magistratilor se alatura demersurilor initiate de acestia si sprijina, la randul lor, eforturile Procurorului General al Romaniei de eliminare a inechitatilor din interiorul sistemului de justitie.

Ministerul Justitiei are obligatia de a aplica de indata legea, cu atat mai mult cu cat aceasta vine sa rezolve o problema grava nu doar din justitie, ci si din sistemul bugetar in general, unde mii de bugetari reclama in justitie incalcarea principiului 'pentru munca egala, plata egala', principiu ce exprima egalitatea de tratament si interzicerea discriminarii.

Situatia de fata, insa, este rezultatul unor anomalii din sistemul judiciar care, in loc sa fie corectate, au fost perpetuate si amplificate de Guvern, lucru ce a condus inclusiv la scaderea increderii in justitie.

Principala cauza a aplicarii neunitare a legilor salarizarii in sistemul de justitie este faptul ca administrarea bugetului din justitie este segmentata in prea multi ordonatori de credite, statul acordand un statut privilegiat unora in detrimentul altora, ceea ce a creat categorii 'deosebite' de magistrati.

Astfel, Constitutia prevede ca justitia se face prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si instante, toate aceastea impreuna compunand puterea judecatoreasca, putere distincta in stat. Cu toate acestea, Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator distinct de credite, in timp ce bugetele restului instantelor tin de Ministerul Justitiei, care este parte a puterii executive.

Aceasta situatie total anormala a determinat Statul Roman ca, la negocierile privind inchiderea capitolului 24 de negociere cu Uniunea Europeana, sa isi asume obligatia ca managementul fondurilor justitiei sa nu mai fie in mana Ministerului Justitiei, ci sa treaca la ICCJ.

Ca atare, articolul 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, a prevazut ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor vor fi preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Aceasta dispozitie nu a intrat insa nici pana azi in vigoare, termenul prevazut la articolul 136 din Legea 304/2004 fiind prorogat succesiv prin mai multe acte normative, de ani de zile Guvernul dovedind ca nu isi indeplineste in mod real obligatiile pe care si le-a asumat in vederea aderarii la Uniunea Europeana.

Pastrarea bugetului instantelor sub autoritatea financiara a Ministerului Justitiei, institutie cu evidenta conotatie politica, afecteaza grav independenta judecatorilor, asa cum se vede si acum.

Aceeasi segmentare complet nejustificata, insa, exista si in cazul procurorilor.

Astfel, Procurorul General este ordonantor principal de credite, in acelasi timp insa Directia Nationala Anticoruptie – dar nu si DIICOT – beneficieaza de buget propriu, administrat de procurorul sef la directiei, la randul sau ordonantor principal de credite.

Acest lucru a creat situatia absurda din momentul de fata unde procurorii, desi aflati conform Constitutiei sub autoritatea Ministerului Justitiei, au independenta bugetara, dar judecatorii, independenti potrivit Constitutiei, au bugetul administrat de Ministerul Justitiei.

Mai mult, crearea in randul parchetelor a unui ordonator de credite distinct pentru DNA reflecta o politica guvernamentala partinitoare si nejustificata fata de acest parchet, raportat la volumul mic de activitate al acestei structuri.

Volumul de activitate al acestei structuri, atat in raport cu cea a Parchetului General si DIICOT, cat si cu milioanele de cauze care sunt pe rolul instantelor nu justifica in nici un mod crearea unei structuri distincte de administrare bugetara.

Cu alte cuvinte, s-a ajuns la situatia absurda in care DNA – o structura a parchetului ce cuprinde in jur de 180 de procurori si gestioneaza anual aproximativ 10.000 de dosare – are autonomie financiara chiar in interiorul propriului sistem, dar instantele de judecata, care gestioneaza anual milioane de dosare sunt in continuare dependente de Ministerul Justitiei.

Aceste 'enclavizari' bugetare in interiorul sistemului – a ICCJ fata de restul instanteleor, respectiv a DNA in cadrul Parchetelor – denota o focalizare a Guvernului doar asupra unui segment din autoritatea judecatoreasca, cu minimalizarea nevoilor celorlalte instante si parchete, fapt ce a condus nu doar la aceste situatii inechitabile, ci si la scaderea increderii cetatenilor in actul de justitie.

Atat atitudinea Guvernului fata de justitie cat si acest mod de constructie bugetara trebuie urgent revizuit si corectat. Nu se justifica in nici un mod mentinerea unui numar atat de mare de ordonatori principali de credite in sistemul de justitiei, fiind necesara o reconstructie a acestuia, pornind de la principiile constitutionale ce reglementeaza justitia.

Va solicitam in consecinta aplicarea de indata a dispozitiilor O.U.G. nr.20/2016, in prezent discriminati prin acordarea unor salarii diferite, desi se afla in conditii similare de munca, si sa luati toate masurile necesare pentru asigurarea logisticii necesare trecerii bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie incepand cu data de 01.01.2017.

Judecator Dana Cristina Girbovan,

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania

Judecator Gabriela Baltag,

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania”.