UNJR ii solicita procurorului sef al DNA sa inceteze presiunile asupra Curtii Constitutionale

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatorul Dana Girbovan (foto), a dat publicitatii, luni 13 iunie 2016, un comunicat de presa prin care ii solicita public procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, „sa inceteze presiunile asupra Curtii Constitutionale” inaintea pronuntarii judecatorilor CCR cu privire la constitutionalitatea abuzului in serviciu reglementat de Legea nr. 78/2000.

Comunicatul UNJR:

„Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita public procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi, precum si liderilor de opinie, sa inceteze presiunile asupra Curtii Constitutionale inaintea pronuntarii cu privire la constitutionalitatea abuzului in serviciu reglementat de Legea 78/2000.

Declaratiile doamnei procuror sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, potrivit carora o decizie a CCR in privinta abuzului in serviciu intr-un alt sens decat cel sustinut de DNA ar fi 'o incetare a luptei anticoruptie in Romania' si 'un semnal pe care statul roman il da: «Gata, am luptat destul cu coruptia, nu mai trebuie să luptăm cu coruptia, nu mai trebuie sa investigam acest gen de fapte»', reprezinta o forma de presiune asupra Curtii Constitutionale care e neconforma cu statutul de magistrat si principiul separatiei puterilor in stat.

In baza acestor afirmatii repetate prin diverse mijloace de comunicare in masa, amplificate apoi de diversi formatori de opinie, cetatenilor li s-a inoculat ideea ca s-ar opri lupta anticoruptie, acestia ajungand sa faca petitii pentru a cere CCR sa decida in modul dorit de DNA.

DNA a transmis un punct de vedere oficial, institutional, Curtii Constitutionale cu privire la abuzul in serviciu, folosirea presiunii populare asupra Curtii iesind din cadrul democratic.

A cere Curtii Constitutionale sa puna deoparte Constitutia si sa nu examineze cauza cu care este sesizata strict prin prisma primatului Constitutiei inseamna pur si simplu a abandona statul de drept si a reveni la justitia de tip totalitar facuta in piata publica, nu in baza legii, ci a vointei poporului.

Situatia este ingrijoratoare, deoarece, din nou, inaintea unei decizii a Curtii Constitutionale cu implicatii importante asupra justitiei si vietii sociale, sunt exprimate in spatiul public, in mod repetat, opinii ce nu se bazeaza pe Constitutie, ci pe oportunitate.

Romania este o democratie constitutionala, iar oricine afirma, direct sau indirect, ca lupta anticoruptie permite incalcarea Constitutiei, submineaza statul de drept si saboteaza insasi legitimitatea luptei impotriva coruptiei.

In Romania, fiecare cetatean este egal si se supune in fata legii, legea fundamentala fiind Constitutia, iar Curtea Constitutionala 'garantul suprematiei Constitutiei'. Pentru a avea un stat de drept functional in Romania, fiecare cetatean si institutie trebuie sa respecte acest cadru legal instituit de Constitutie.
UNJR recunoaste si incurajeaza dreptul de a exprima opinii vis a vis de activitatea institutiilor publice, insa sublinieaza, ca, in special cand vorbim de justitie, acestui drept ii corespunde obligatia de a exprima aceste opinii fundamentat pe lege, avand mereu in vedere necesitatea de a prezerva increderea cetatenilor in respectarea acesteia.

In avizul nr. 18 (2015) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni se mentioneaza ca 'puterea judecatoreasca nu trebuie sa incurajeze niciodată neascultarea si lipsa de respect fata de puterea executiva si cea legislativa'.

Aceasta recomandare este pe deplin aplicabila tuturor magistratilor, nu doar in raporturile cu celelalte puteri, ci, cu atat mai mult, in raport de activitatea Curtii Constitutionale, a carui rol constitutional este si acela de a asigura separarea si controlul reciproc dintre cele trei puteri in stat.

Rolul primordial pe care Curtea Constitutionala il indeplineste, de garant al suprematiei Constitutiei, chemata sa se pronunte asupra constitutionalitatii legilor si sa solutioneze conflictele juridice de natura constitutionala intre autoritatile publice, implica, asadar, respect din partea celorlalte trei puteri.

La fel ca si in cazul reprezentantilor puterii legislative sau executive si reprezentantii autoritatii judecatoresti trebuie sa evite pozitii publice care sa aiba ca efect fie crearea unei presiuni publice asupra Curtii Constitutionale, prin dezvoltarea unei asteptari a publicului ce poate sa nu fie conforma cu exigentele constitutionale, fie prin transmiterea unui mesaj de neincredere in competenta si integritatea Curtii Constitutionale.

Comisia de la Venetia a subliniat, in 2012, ca 'independenta si neutralitatea Curtii Constitutionale sunt puse in primejdie daca alte organe ale statului si membrii lor o ataca public. Aceste atacuri nu sunt compatibile cu pozitia Curtii, de garant al suprematiei Constitutiei, si poate aduce atingere independentei si inamovibilitatii judecatorilor Curtii, care sunt garantate constitutional'.

'Ne ingrijoreaza extrem de mult faptul ca se inoculeaza tot mai des cetatenilor ideea ca, prin deciziile pe care le pronunta, Curtea Constitutionala ar deveni un inamic al luptei impotriva coruptiei, un inamic al cetatenilor. Aceste precedente pot fi catastrofale pe termen lung, pentru ca dinamiteaza increderea publicului intr-o institutie fundamentala intr-un stat democratic, ultimul bastion impotriva incalcarilor Constitutiei. In fiecare stat in care s-a incercat incalcarea statului de drept, prima institutie atacata a fost Curtea Constitutionala, tocmai datorită rolului fundamental pe care aceasta il joaca intr-o democratie. Infaptuirea justitiei si lupta anticoruptie nu se poate duce decat in cadrul prevazut de Constitutie, altfel Romania se indeparteaza de la democratia constitutionala si stat de drept', a spus judecator Dana Girbovan, presedintele UNJR.

Uniunea Nationala a Judecatorilor reia apelul, facut si in trecut, adresat atat membrilor celor trei puteri, cat si presei, sa inceteze de indata orice tip de presiune la adresa Curtii Constitutionale si sa respecte suprematia Constitutiei intr-un stat de drept”.