UNJR i-a solicitat presedintelui Romaniei sesizarea CCR pentru un posibil conflict constitutional intre Senat si puterea judecatoreasca

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, prin presedintele Dana Girbovan (foto), a dat publicitatii, marti 3 mai 2016, scrisoarea transmisa presedintelui Klaus Iohannis cu solicitarea de sesizare a Curtii Constitutionale pentru un posibil conflict constitutional intre Senat si puterea judecatoreasca.

---

Potrivit UNJR, conflictul constitutional a fost generat de hotararea nr. 28/07.03.2016 prin care Senatul a modificat hotararile initiale de validare a membrilor CSM in ceea ce priveste modul de calcul al duratei mandatului acestora.

Comunicatul UNJR:

"UNJR i-a solicitat Presedintelui Iohannis sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru conflict constitutional intre Senat si puterea judecatoreasca

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a adresat o scrisoarea presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, pe data de 3 mai 2016, prin care solicita acestuia sa sesizeze Curtea Constitutionala cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Senat, pe de-o parte, si puterea judecatoreasca, pe de alta parte.

Conflictul a fost generat de hotararea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, care modifica hotararile initiale de validare a membrilor CSM in ceea ce priveste modul de calcul al duratei mandatului acestora.

Noua hotarare a Senatului prevede ca implinirea termenului de 6 ani pentru un mandat CSM se face individual, pentru fiecare mandat de la data validarii acestuia, si nu la 7 ianuarie 2017, cand se implinesc 6 ani de la investirea din 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.

'Trecerea de la alegeri unice, colective pentru Consiliul Superior al Magistraturii, la alegeri individuale ar duce la situatia halucinanta in care magistratii din Romania ar tine-o in campanii electorale interne si alegeri continue. O astfel de situatie ar perturba intregul sistem de justitie din Romania, cu consecinte negative directe asupra cetatenilor', au aratat judecatorii in scrisoarea catre Presedintele Iohannis.

CSM-ul are rolul constitutional de 'garant al independentei justitiei', iar 'aceasta hotarare a Senatului poate provoca in mod evident un blocaj institutional la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, impiedicand aceasta institutie sa functioneze in parametri constitutionali firesti', se mai arata in scrisoare.

Judecatorii au aratat ca, pe de o parte, aceasta hotarare a Senatului incalca puterea lucrului judecat, deoarece contravine unor hotarari judecatoresti irevocabile. Instantele de judecata au decis ca hotararile initiale ale Senatului nu au fost atacate cu respectarea procedurii legale, consecinta fiind ca acestea au ramas definitive si, ca atare, nu mai nu mai puteau fi modificate in mod legal de catre Senat.

Pe de alta parte, hotararea Senatului in cauza incalca competentele sale constitutionale, prin interpretarea si aplicarea legii in ceea ce priveste durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

'Pentru a-si exercita, asadar, rolul de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa beneficieze de dispozitii exprese, cu rang constitutional, privind alegerea membrilor sai, astfel ca interpretarea Constitutiei si a legilor organice nu poate fi lasata la latitudinea Senatului', se arata in scrisoare.

Mai mult, a lasa posibilitatea Senatului sa isi revizuiasca intempestiv o practica de lunga durata in stabilirea limitei la mandatul intregului Consiliu Superior al Magistraturii 'constituie o ingerinta grava, putand fi afectata fundamental functionarea Consiliului', se mai spune in scrisoare.

'Situatia generata de hotararile Senatului s-ar putea detensiona, iar blocajul institutional ar putea fi evitat numai prin sesizarea Curtii Constitutionale cu conflictul de natura constitutionala dintre Senatul Romaniei si Puterea Judecatoreasca, instanta de contencios constitutional fiind singura care poate arata calea de urmat sub aspectul respectarii regulilor democratice referitoare la durata mandatelor membrilor alesi ai Consiliului', a spus judecatorii.

Judecatorii au aratat ca apelurile pe care le-au adresat Presedintelui Senatului si Presedintelui CSM au fost ignorate, solutia ramanand ca Presedintele Romaniei sa sesizeze Curtea Constitutionala cu un conflict juridic de natura constitutionala, pentru a se evita astfel un blocaj fara precedent al Consiliului Superior al Magistraturii.

Conflictul juridic de natura constitutionala dintre autoritati publice presupune 'acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor', a statuat Curtea Constitutionala.

'Este evident ca avem de-a face cu un conflict intre puterile statului in contextul in care Senatul incalca, pe de-o parte, dezlegari date de instante judecatoresti si, pe de alta parte, comite un exces de putere printr-o interpretare a legii ce nu doar ca excede competentelor sale, dar este si de natura a provoca un blocaj al functionarii CSM', a spus Dana Girbovan, presedintele UNJR.

UNJR a mai aratat ca printr-o decizie a Curtii de Apel Bucuresti s-a dispus suspendarea hotararii CSM prin care au fost declansate alegeri doar pentru sase din cei 14 membri alesi ai CSM. De asemenea, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Forumul Judecatorilor din Romania au initiat si demersul judiciar de fond, solicitand anularea aceleiasi Hotarari a Consiliului Superior al Magistraturii, cauza fiind in curs de judecata pe rolul Curtii de Apel Oradea.

Conform Constitutiei, Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitand in acest scop functia de mediere intre puterile statului.

In virtutea acestei calitati de mediator intre puterile statului, judecatorii i-au solicitat Presedintelui Romaniei sa sesizeze Curtea Constitutionala 'cu conflict intre puterea legislativa si cea judecatoreasca, pentru a garanta independenta magistraturii la nivel constitutional, prin explicitarea garantiilor constitutionale privind compunerea, puterea si autonomia Consiliului Superior al Magistraturii'.

'Avem convingerea ca Presedintele Romaniei va intelege gravitatea situatiei si va actiona pentru deblocarea ei, conform atributiilor sale prevazute de Constitutie. Organizarea de alegeri separate pentru fiecare membru CSM ar crea un haos de nedescris in sistemul de justitie, judecatorii fiind prinsi aproape permanent in campanii electorale interne, ceea ce ar perturba intregul sistem de justitie, cu consecinte negative directe asupra cetatenilor', a spus Dana Girbovan.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania va continua toate actiunile necesare pentru a readuce situatia la normalitate si a pastra activitatea fundamentala a Consiliului Superior al Magistraturii in parametri constitutionali, pentru a-si putea indeplini datoria de garant al independentei justitiei, ca drept fundamental al fiecarui cetatean.

Scrisoare adresata Presedintelui Iohannis poate fi cititita in intregime la adresa http://unjr.ro".

Scrisoarea UNJR:

"3 mai 2016

Exceletei Sale, Presedintele Romaniei

Domnul Klaus Iohannis,

Stimate Domnule Presedinte,

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania va solicita, in temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie, sa sesizati Curtea Constitutionala cu un conflict juridic de natura constitutionala intre Senat, pe de-o parte, si puterea judecatoreasca, pe de alta parte.

Conflictul a fost generat de Hotararea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181 din 10 martie 2016, care modifica hotararile initiale de validare a membrilor CSM in ceea ce priveste durata mandatului acestora. Noua hotarare a Senatului prevede ca implinirea termenului de 6 ani se face individual pentru fiecare mandat de la data validarii acestora (respectiv 8 septembrie 2017, 3 aprilie 2018, 10 octombrie 2018, 28 ianuarie 2019, respectiv 23 iunie 2019), si nu la 7 ianuarie 2017, respectiv 6 ani de la investirea in 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii. O scurta prezentare a situatiei de fapt se regaseste in Anexa 1.

In jurisprudenta sa, concretizata prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, Curtea Constitutionala a statuat ca un conflict juridic de natura constitutionala dintre autoritati publice presupune 'acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor'.

De asemenea, conform Deciziei Curtii Constitutionale nr. 97 din 7 februarie 2008, 'conflictul juridic de natura constitutionala exista intre doua sau mai multe autoritati si poate privi continutul ori intinderea atributiilor lor decurgand din Constitutie, ceea ce inseamna ca acestea sunt conflicte de competenta, pozitive sau negative, si care pot crea blocaje institutionale'.

In cazul de fata, Senatul Romaniei, dispunand modificarea hotararilor sale initiale, de validarea a membrilor CSM in ceea ce priveste modul de calcul al duratei acestora, si-a depasit limitele constitutionale, intrand in sfera atributiilor puterii judecatoresti.

Astfel, pe de-o parte, hotararea Senatului incalca autoritatea de lucru judecat a unor hotarari judecatoresti definitive si, pe de alta parte, aroga Senatului atributii privind interpretarea si aplicarea legii in ceea ce priveste durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu incalcarea vadita a competentelor sale constitutionale.

Aceasta hotarare poate provoca in mod evident un blocaj institutional la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, impiedicand aceasta institutie sa functioneze in parametri constitutionali firesti, care sa permita acestuia sa isi indeplineasca rolul de a garanta independenta justitiei, ca drept fundamental al fiecarui cetatean.

1. Incalcarea autoritatii de lucru judecat a hotararilor judecatoresti definitive

Hotararile Senatului nr. 44/2011 si nr. 4/2012 au fost atacate in fata instantei de contencios administrativ de membrii CSM validati, nemultumiti de stabilirea duratei mandatului lor prin mentiunea expresa 'care va expira la data de 6 ianuarie 2017', iar actiunile au fost respinse, in mod definitiv si irevocabil, ca inadmisibile.

Prin sentinta civila nr. 313, pronuntata la 23 ianuarie 2013, in dosarul nr. 1942/2/2012, irevocabila prin nerecurare, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal - a respins actiunea formulata de reclamantele Pivniceru Mona Maria si Gavadia Florentina, in contradictoriu cu paratul Senatul Romaniei, ca lipsita de interes in privinta reclamantei Mona Maria Pivnicieru, respectiv ca inadmisibila in privinta reclamantei Florentina Gavadia, niciuna dintre reclamante neintelegand sa faca dovada depunerii plangerii prealabile in termenul special acordat de instanta in acest sens.

Instanta a retinut ca hotararea Senatului este supusa controlului pe calea contenciosului administrativ, fiind necesar ca partea ce ataca aceasta hotarare sa faca dovada urmarii procedurii prealabile.

De asemenea, prin sentinta civila nr. 7214, pronuntata la 19 decembrie 2012, in dosarul nr. 7171/2/2012, irevocabila prin nerecurare, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal - a respins ca inadmisibila actiunea formulata de reclamantul Bogdan Gabor, in contradictoriu cu paratul Senatul Romaniei. Acesta a solicitat anularea partiala a Hotararii nr. 4 din data de 02.04.2012 a Senatului Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 223 din data de 03.04.2012, in ceea ce priveste stabilirea duratei mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, aratand ca prin hotararea atacata a fost validat, ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat care va expira la data de 06.01.2017. Nici acest reclamant nu a inteles sa faca dovada depunerii plangerii prealabile in termenul special acordat de instanta in acest sens.

Trebuie mentionat ca hotararea judecatoreasca, desemnand tocmai rezultatul activitatii judiciare, reprezinta fara indoiala cel mai important act al justitiei. Hotararea judecatoreasca, in general, reprezinta un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratic si de eficientizare a normelor de drept substantial. Forta executorie a hotararii judecatoresti este un efect intrinsec al acesteia. Pe cale de consecinta, ordinea juridica interna a statului ar deveni iluzorie daca s-ar permite ca o decizie judatoreasca definitiva si obligatorie sa devina inoperanta.

O hotarare judecatoreasca odata intrata in puterea de lucru judecat nu poate fi reformata decat in conditiile strict si limitativ prevazute de lege, principiul securitatii raporturilor juridice impunand respectarea intocmai a celor dispuse de instanta de judecata, in caz contrar actul administrat fiind lipsit de finalitate, ideea de dreptate devenind astfel iluzorie.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca, in virtutea principiului separatiei puterilor in stat, Parlamentul nu are dreptul sa intervina in procesul de realizare a justitiei. O imixtiune a puterii legislative care ar pune autoritatea judecatoreasca in imposibilitatea de a functiona, chiar daca numai cu referire la o anumita categorie de cauze si pentru o anumita perioada de timp, ar avea drept consecinta ruperea echilibrului constitutional dintre aceste autoritati.

Prin urmare, intrucat prin sentintele civile pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal -, irevocabile prin nerecurare, s-a apreciat cu autoritate de lucru judecat ca hotararile Senatului reprezinta acte administrative, consolidate in mod definitiv prin efectul decaderii reclamantilor din dreptul de a formula plangerea prealabila (si, implicit, prin inadmisibilitatea actiunii in contencios administrativ), mandatul membrilor validati fiind confirmat pana la data de 7 ianuarie 2017, Hotararea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181 din 10 martie 2016 incalca in mod flagrant puterea de lucru judecat a acestor hotarari judecatoresti irevocabile.

In ceea ce priveste cauzele solutionate definitiv (si irevocabil, potrivit vechiului Cod de procedura civila), acestea reprezinta facta praeterita. Raportul juridic s-a consolidat in mod definitiv, prin stingerea dreptului la actiune in contencios administrativ (prin decaderea din dreptul de a formula plangerea prealabila sau prescriptia dreptului material la actiune).

Potrivit art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004: 'Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ unilateral nelegal poate sa solicite instantei anularea acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. in cazul admiterii actiunii, instanta se pronunta, daca a fost sesizata prin cererea de chemare in judecata, si asupra validitatii actelor juridice incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor juridice produse de acestea. Actiunea poate fi introdusa in termen de un an de la data emiterii actului'.

Prin urmare, Senatul Romaniei nu putea revoca ('modifica' sau 'rectifica') hotararile de validare a membrilor Consiliului Superior Magistraturii dupa momentul la care actele au produs efecte juridice (membrii CSM au luat decizii in cadrul Consiliului, au incasat drepturi financiare etc.). De asemenea, apararile formulate prin intampinare de catre Senatul Romaniei in cadrul celor doua dosare ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal -, unde a avut calitate de parat, dovedesc faptul ca interpretarea si aplicarea legii (fundamentale sau organice) a fost una consecventa, constanta, iar inconsecventa a aparut abia la momentul emiterii Hotararii Senatului nr. 28 din 7 martie 2016.

In masura in care ar fi existat un motiv de revocare a hotararilor de validare a membrilor CSM, conform art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, Senatul Romaniei putea achiesa la actiunea formulata impotriva sa, iar intr-un termen de 1 an de la data emiterii celorlalte hotarari, trebuia sa sesizeze instanta de contencios administrativ.

2. Incalcarea de catre Senat a competentelor sale constitutionale, prin interpretarea si aplicarea legii in ceea ce priveste durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

Rolul Senatului in numirea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii rezulta, pe de o parte, din opiniile exprimate de Comisia de la Venetia:

Avizul complementar CDL-AD(2002)021-f cu privire la revizuirea Constitutiei Romaniei, adoptat de Comisia de la Ventia la cea de-a 52-a Adunare plenara (Venetia, 18-19 octombrie 2002):

'21. In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia reitereaza observatiile sale cu privire la cele doua obstacole care trebuie evitate: corporatismul si politizarea (CDL-AD (2002)12, par. 63ss).

22. Cea mai buna garantie contra corporatismului este prezenta reprezentantilor societatii civile (juristi sau nu) in Consiliu, in timp ce politizarea poate fi evitata daca parlamentul este insarcinat numai cu atributia confirmarii unei alegeri efectuate de catre magistrati.'

Avizul CDL-AD(2014)010 cu privire la revizuirea Constitutiei Romaniei, adoptat de Comisia de la Ventia la cea de-a 98-a Adunare plenara (Venetia, 21-22 martie 2014):

'192. Reducerea duratei mandatului membrilor CSM (de la 6 la 4 ani) este, de asemenea, susceptibila a ridica probleme din punct de vedere al independentei in caz de alegeri simultane pentru Parlament si pentru CSM (mandatul CSM nu ar trebui legat de mandatul Parlamentului).'

Comisia de la Venetia a facut referire (desi intr-un alt context, al revizuirii Constitutiei actuale) la alegerile simultane pentru CSM si pentru Parlament, deci a privit CSM ca un organism unitar, avand un mandat colectiv, cu alegeri unitare. intrucat se porneste de la ipoteza alegerilor simultane (la acelasi interval, de 4 ani, in viziunea proiectului de revizuire a Constitutiei), este logic ca niciodata nu s-a inchipuit ipoteza a 14 sesiuni de alegeri diferite.

Pentru a-si exercita, asadar, rolul de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa beneficieze de dispozitii exprese, cu rang constitutional, privind alegerea membrilor sai, astfel ca interpretarea Constitutiei si a legilor organice nu poate fi lasata la latitudinea Senatului.

Prin urmare, CSM nu putea lasa decizia la dispozitia Senatului pe baza unor 'scrisori', ci trebuia sa decida in Plen, in conditiile legii sale de organizare si functionare, iar Senatul sa confirme.

Atributia exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii asupra carierei magistratilor priveste, cu atat mai mult, atributia de a veghea asupra legalitatii alegerii membrilor sai si asupra duratei mandatului acestora, excluzand posibilitatea de a transfera Senatului decizia asupra acestor aspecte.

Cu atat mai grav, a lasa posibilitatea Senatului de a-si revizui intempestiv o practica de lunga durata, consecventa, in stabilirea limitei la mandatul intregului Consiliu Superior al Magistraturii, constituie o ingerinta grava, putand fi afectata fundamental functionarea Consiliului.

Constituirea acestui organism colectiv (garant al independentei justitiei) este o operatiune unica, specifica unui organ unitar, durata de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind indisolubil legata de functionarea CSM ca un intreg, restul de mandat al celor opt membri in cauza fiind exclusiv un rest, iar nu un mandat intreg.

Prin hotararea Senatului se incalca dispozitiile Legii fundamentale, dar si recomandarea Comisiei de la Venetia ca membrii Consiliului sa fie alesi de magistratii insisi, la intervalul prevazut de Constitutia Romaniei pentru constituirea noului Consiliu, pentru a asigura legitimitatea democratica a Consiliului.

Trebuie subliniat ca Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a initiat deja cu success un demers judiciar vizand suspendarea Hotararii Consiliului Superior al Magistraturii care s-a intemeiat pe hotararile Senatului Romaniei sus mentionate, vizand organizarea unor alegeri doar pentru o parte din locurile elective ale Consiliului, instanta dispunand suspendarea acestei hotarari in dosarul nr. 2668/2/2016, al Curtii de Apel Bucuresti. Asadar, in prezent, riscul blocajului institutional este actual, Consiliul neputand functiona intrucat, pe de-o parte nu se pot organiza alegeri pentru cele 8 locuri din totalul de 19, iar pe de alta parte, Consiliul nu poate functiona decat in prezenta a 15 membri ai sai.

De asemenea, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Forumul Judecatorilor din Romania au initiat si demersul judiciar de fond, solicitand anularea aceleiasi Hotarari a Consiliului Superior al Magistraturii, cauza fiind in curs de judecata pe rolul Curtii de Apel Oradea.

Situatia generata de hotararile Senatului s-ar putea detensiona, iar blocajul institutional ar putea fi evitat numai prin sesizarea Curtii Constitutionale cu conflictul de natura constitutionala dintre Senatul Romaniei si Autoritatea Judecatoreasca, instanta de contencios constitutional fiind singura care poate arata calea de urmat sub aspectul respectarii regulilor democratice referitoare la durata mandatelor membrilor alesi ai Consiliului.

Din nefericire, apelurile noastre catre Presedintele Senatului si Presedintele CSM au fost ignorate, de aceea va solicitam sa va exercitati rolul de garant al respectarii Constitutiei, evitand un blocaj fara precedent al unei institutii constitutionale fundamentale.

In consecinta, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania sublinieaza ca impiedicarea Consiliului Superior al Magistraturii sa functioneze in parametrii sai constitutionali, prin hotarari ale puterii legislative prin care se modifica intempestiv parametrii numirii membrilor deja validati pe o perioada limitata, concretizeaza un evident conflict intre puterea legislativa si puterea judecatoreasca.

Trecerea de la alegeri unice, colective pentru Consiliului Superior al Magistraturii, la alegeri individuale, ar duce la situatia halucinanta in care magistratii din Romania ar tine-o in campanii electorale interne si alegeri continue. O astfel de situatie ar perturba intregul sistem de justitie din Romania, cu consecinte negative directe asupra cetatenilor.

Va solicitam, asadar, domnule presedinte, sa va exercitati atributiile constitutionale ce va revin.

In calitate de mediator, conform art. 80 alin. (2) din Constitutia Romaniei, Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitand in acest scop functia de mediere intre puterile statului.

In virtutea acestei calitati, va solicitam ca, in temeiul art. 146 din Constitutie, sa sesizati Curtea Constitutionala cu conflict intre puterea legislativa si cea judecatoreasca, pentru a garanta independenta magistraturii la nivel constitutional, prin explicitarea garantiilor constitutionale privind compunerea, puterea si autonomia Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu stima,

Judecator Dana Girbovan - Presedinte

Anexa - Prezentarea starii de fapt ce a condus la existenta conflictului intre Senat si puterea judecatoreasca

Prin Hotararea Senatului nr. 43 din 22.12.2010 , au fost validati, pentru un mandat de 6 ani, 11 magistrati, judecatori si procurori, alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (alti 3 magistrati din Consiliul anterior continuandu-si mandatul).

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 53 din 25.01.2011, s-a constatat, insa, ca aceasta hotarare a Senatului este neconstitutionala, fiind incalcate prevederile constitutionale ce consacra principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii, dat fiind ca 3 dintre magistratii alesi membri ai Consiliului se afla la al doilea mandat, in contradictie cu dispozitiile art. 51 alin. (1) din Legea privind Consiliului Superior al Magistraturii nr. 317/2004 (art. 51 a devenit art. 54, in urma republicarii legii), potrivit carora durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii.

Ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale, prin Hotararea Senatului nr. 11 din 14.02.2011, au fost validati 8 membri ai Consiliului (domnii judecatori Mircea Aron, Alexandru Serban, Nicolae Horatius Dumbrava, Adrian Toni Neacsu, Marius Badea Tudose, Cristi Vasilica Danilet, domnul procuror George Balan si doamna procuror Oana Andrea Schmidt-Haineala), pentru un mandat de 6 ani, ce va expira la data de 6 ianuarie 2017.

Alti 3 membri ai Consiliului (doamnele judecator Alina Nicoleta Ghica si Mona Maria Pivniceru, precum si doamna procuror Florentina Gavadia) au fost validati prin Hotararea Senatului nr. 44 din 07.09.2011, pentru un mandat de 6 ani, care urmeaza sa expire la data de 6 ianuarie 2017, adica la aceeasi data cu mandatul celor 8 membri validati prin Hotararea Senatului nr. 11 din 14.02.2011.

De asemenea, ca urmare a expirarii mandatelor ultimilor 3 membri din Consiliul anterior (domnul procuror Bogdan Dimitrie Licu, validat prin Hotararea Senatului nr. 5 din 15.02.2006, doamna judecator Ana Cristina Labus si doamna procuror Gratiana Daniela Petronela Isac, validate prin Hotararea Senatului nr. 33 din 05.10.2006), prin Hotararea nr. 4 din 02.04.2012, Senatul l-a validat ca membru pe domnul procuror Bogdan Gabor, iar prin Hotararea nr. 36 din 08.10.2012, au fost validati domnul procuror Gheorghe Muscalu si doamna judecator Mona-Lisa Neagoe, urmand ca mandatele acestor membri sa expire tot la data de 6 ianuarie 2017.

Ca urmare a incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin demisie, a doamnei judecator Mona-Maria Pivniceru si a domnului procuror George Balan, au fost alesi alti 2 membri ai Consiliului. Astfel, prin Hotararea Senatului nr. 3 din 28.01.2013, a fost validat in calitate de membru al Consiliului domnul judecator Adrian Bordea, iar prin Hotararea Senatului nr. 47 din 25.06.2013, a fost validata doamna procuror Luminita Palade. In ambele hotarari s-a prevazut in mod expres ca mandatele vor expira la data de 6 ianuarie 2017.

In ceea ce priveste membrii societatii civile, prin Hotararea Senatului nr. 31/2010, au fost alesi - in conformitate cu dispozitiile art. 19 si 20 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile ulterioare - cei doi membri ai societatii civile ce urmau sa faca parte din noul Consiliu Superior al Magistraturii, in persoana doamnei Corina Adriana Dumitrescu si a domnului Teodor Victor Alistar, pentru un mandat de 6 ani.

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 54 din 25.01.2011, s-a constatat, insa, ca aceasta hotarare a Senatului este neconstitutionala, avand in vedere ca in privinta domnului Teodor Victor Alistar au fost incalcate dispozitiile art. 25 alin. (2) ultima teza din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.

Ca urmare a acestei Decizii a Curtii Constitutionale, prin Hotararea Senatului nr. 37/2011, a fost aleasa in calitate de reprezentant al societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii doamna Corina Adriana Dumitrescu, pentru continuarea mandatului de 6 ani, ce va expira la data de 6 ianuarie 2017.

Cel de-al doilea membru al Consiliului reprezentant al societatii civile a fost ales prin Hotararea Senatului nr. 39/2011, in persoana doamnei Georgiana Camelia lorgulescu, pentru un mandat de 6 ani, ce ar fi urmat sa expire la data de 6 ianuarie 2017.

In anul 2012, doamna Georgiana Camelia lorgulescu a demisionat din functie, astfel ca prin Hotararea Senatului nr. 43/2012, a fost aleasa ca reprezentant al societatii civile doamna Daniela Ciochina, pentru un mandat ce va expira la data de 6 ianuarie 2017.

Aceasta situatie de fapt rezulta din adresa CSM nr. 7027/2016 din 30.03.2016, in care s-a mentionat ca 'in toate hotararile Senatului de validare a membrilor Consiliului ce au urmat Hotararii nr. 11/2011, mai sus-mentionate, s-a stabilit ca data de expirare a mandatelor data de 6 ianuarie 2017, adica aceeasi data la care urmeaza sa expire mandatele primilor membri validati de Senat prin hotararea mentionata'.

Contrar unei consistente si consecvente interpretari si aplicari a dispozitiilor legale, Senatul Romaniei a dispus modificarea hotararilor Senatului nr. 44/2011, 4/2012, 36/2012, 43/2012, 3/2013 si 47/2013 prin Hotararea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 181 din 10 martie 2016, cu privire la durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validati prin aceste hotarari, pana la implinirea termenului de 6 ani de la data validarii acestora (respectiv 8 septembrie 2017, 3 aprilie 2018, 10 octombrie 2018, 28 ianuarie 2019, respectiv 23 iunie 2019), iar nu doar pana la 7 ianuarie 2017, respectiv 6 ani de la investirea in 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.

Un al optulea magistrat, domnul judecator Norel Popescu, ales in luna mai 2014, a fost validat abia prin Hotararea Senatului nr. 50/2016, pentru un mandat de 6 ani, ca urmare a incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prin demisie, a domnului judecator Adrian Neacsu, fara a se preciza expres in cuprinsul hotararii care este data incetarii mandatului.

Modificarile dispuse de catre Senatul Romaniei s-au realizat ca urmare a 'scrisorilor' inaintate de catre Consiliul Superior al Magistraturii (adresa nr. 1448/2016 din data de 19.01.2016 si din data de 25.01.2016), 'in vederea lamuririi contradictiilor din cuprinsul hotararilor Senatului de validare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la durata mandatului unora dintre membri, in perspectiva faptului ca in cursul anului 2016 urmeaza a fi organizate alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii'.

Prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338/29.03.2016, ca urmare a hotararii Senatului, s-a dispus declansarea procedurii de alegere numai pentru 6 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentanti ai urmatoarelor categorii de instante si parchete: 1 judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, 2 judecatori de la curtile de apel, 2 judecatori de la judecatorii, 1 procuror de la parchetele de pe langa tribunale.

Au fost omise posturile a 8 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii: 1 judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, 1 procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Directia Nationala Anticoruptie, 1 judecator de la curtile de apel, 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii, 2 judecatori de la tribunale, 1 procuror de la parchetele de pe langa tribunale, 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii".

sursa foto: clujust.ro