Substituirea unui avocat desemnat curator special, potrivit Codului de procedura civila

In solicitarea transmisa la UNBR se mentioneaza ca exista doua puncte de vedere cu privire la aceasta problematica:

1. avocatul curator ar avea toate prerogativele unui avocat ales cu drepturile si obligatiile corelative;

2. dreptul la substituire nu este recunoscut avocatului curator deoarece art. 91/1 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat face trimitere doar la art. 108-119 nu si la art. 234 din Statut, care prevede dreptul de a fi substituit.

---

Numirea avocatului in calitate de curator special a fost facuta de catre instanta judecatoreasca in temeiul art. 58 Noul Cod de procedura civila (NCPC). Potrivit acestui text legal, numirea curatorului special se poate realiza pentru urmatoarele ipoteze:

– in caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu a drepturilor civile sau cu capacitate de exercitiu restransa nu are reprezentant legal;

– in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat;

– cand o persoana juridica ori o entitate de dintre cele prevazute la art. 56 alin. 2 NCPC, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant.

Din punct de vedere procedural, curatorul special este numit de catre instanta judecatoreasca care solutioneaza procesul, la cererea partii interesate (in prima ipoteza) sau si din oficiu (in celelalte doua ipoteze). Curatorul special este numit dintre avocatii anume desemnati de catre barou, acesta avand toate drepturile si obligatiile specifice reprezentantului legal (art. 58 alin. 2 NCPC). In privinta remuneratiei curatorului special, aceasta se fixeaza prin incheiere, stabilindu-se si modalitatea de plata, avand o componenta provizorie, la debutul numirii si o componenta finala la incetarea calitatii de curator special (art. 58 alin. 4 NCPC).

Problematica substituirii avocatului este consacrata la nivelul Legii nr. 51/1995, fiind detaliata in Statutul profesiei de avocat.

Astfel, potrivit art. 6 alin. 7 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, societatea profesionala cu raspundere limitata are obligatia de a mentiona in contractul incheiat cu clientul numele avocatului/avocatilor ales/alesi sau acceptat/acceptati de client sa asigure serviciul profesional, precum si acordarea sau, dupa caz, neacordarea dreptului de substituire. Din acest text legal se poate observa ca aparent, mentiunea cu privire la acordarea/neacordarea dreptului la substituire ar fi obligatoriu de inserat in contractul de asistenta juridica numai in cazul in care acesta ar fi incheiat de societatea profesionala cu raspundere limitata. In realitate, prin completarea cu dispozitiile statutare, inserarea unei asemenea clauze este posibila in orice contract de asistenta juridica (indiferent de forma de exercitare a profesiei de avocat), caracterul obligatoriu fiind stipulat numai in cazul societatii cu raspundere limitata. De altfel, modelul contractului de asistenta juridica, prevede expres la art. 5 o clauza, in acest sens.

Totodata, potrivit art. 54 din Statut, avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea, iar incalcarea acestor dispozitii constituie abatere disciplinara grava. Statutul consacra o obligatie a avocatului suspendat (indiferent de cauza de suspendare) de a asigura substituirea, neindeplinirea acestei obligatii fiind catalogata ca abatere disciplinara grava (care poate atrage sanctiunea mai grava, inclusiv excluderea din profesie). Din punctul nostru de vedere, avocatul suspendat trebuie sa asigure substituirea (adica este necesar a avea acordul altui avocat pentru a prelua cazul), dar nu este obligatoriu pentru client care, in conformitate cu dispozitiile contractuale, poate accepta sau refuza noul avocat substituent.

De asemenea, art. 59 din Statut prevede ca avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in scris, iar cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii, acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. In acest caz, in mod firesc si corect, nu mai este mentionat faptul ca nerespectarea acestei obligatii de asigurare a substituirii reprezinta abatere disciplinara. O asemenea dispozitie ar fi inutila deoarece persoana in cauza, nemaiavand calitatea de avocat, nu mai poate face obiectul unei raspunderi disciplinare.

Cu privire la obligatiile avocatului, art. 134 alin. 6 din Statut prevede ca neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificata in mod repetat, fara asigurarea unei substituiri legale si competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinara. Aceasta obligatie de asigurarea a substituirii este activata in momentul absentei nejustificate. Respectand regulile in materie de substituire, aceasta se poate realiza cu acordul prealabil al clientului. Mai mult decat atat, avocatul substituit are obligatia de a asigura o substituire, cu un alt avocat, calificata prin aspectul legal (substituirea sa se faca in conditiile legii – calitatea de avocat stagiar sau definitiv, aflat in exercitarea profesiei, acordul clientului, etc.) si prin aspectul competentei (avocatul substituent fiind apt, sub aspectul calificarii, de a reprezenta in respectiva speta). Si in acest caz, nerespectarea obligatiei de a asigura substituirea, in parametrii mai sus-indicati, reprezinta o abatere disciplinara grava.

In cazul societatii civile profesionale, raportul juridic civil se naste intre client si societatea civila profesionala. In acest context, serviciile profesionale urmeaza sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator, fara a se cere optiunea clientului, cu exceptia situatiei in care serviciile profesionale constau in asistenta si reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, cand in contractul de asistenta juridica se mentioneaza numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum si dreptul sau interdictia de substituire a acestuia (art. 196 alin. 2 din Statut). Se poate observa ca in cazul prestarii unei activitati avocatiale, alta decat reprezentarea sau asistarea (de exemplu consultanta juridica), clientul prin incheierea contractului este de acord ca respectiva activitate sa fie prestata de oricare dintre avocatii din respectiva forma de exercitare a profesiei. In caz de asistare sau reprezentare, trebuie stipulat in contract dreptul sau interditia de substituire a avocatului desemnat sau acceptat de client.

Potrivit art. 226 alin. 5 din Statut daca prin prevederile contractului de asistenta juridica s-a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, in perioadele de repaus anual avocatul are obligatia sa asigure substituirea sa pentru acele activitati profesionale care nu sufera amanare sau pentru cele in legatura cu care amanarea prejudiciaza interesele clientului. Obligatia de substituire este conditionata, in mod firesc, de mentiunea cu privire la substituire din contractul de asistenta.

Totodata, in cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca serviciul profesional, isi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care isi desfasoara activitatea intr-o alta forma de exercitare a profesiei, daca in prealabil obtine acordul clientului in acest scop, iar pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzator activitatii depuse, in conditiile intelegerii dintre avocati (art. 234 alin. 2 si 3 din Statut care constituie si dreptul comun in materie de substituire). In acest caz prevazut de statut, obligatia de a asigura substituirea este conditionata de acordul prealabil al clientului.

Sub aspect formal, in anexa I la Statut, se reglementata forma contractului de asistenta si reprezentare, iar la art. 5 din acest contract se prevede expres la „alte clauze”: „in cazul in care serviciile profesionale constau in asistenta la instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati se va mentiona expres numele avocatului desemnat/acceptat de client, precum si dreptul/interdictia de substituire a acestuia”.

Din punct de vedere al reglementarii institutiei substituirii, se poate observa ca Legea nr. 51/1995 are o singura trimitere la substituire (art. 6 alin. 7) pentru o situatie punctuala referitoare o anumita forma de exercitare a profesiei, revenind Statutului menirea de a reglementa alte ipoteze in care ar deveni incidenta substituirea.

Trebuie observat faptul ca, printre altele, contractul de asistenta juridica are si natura unui contract de mandat. in acest context, substituirea avocatului nu este altceva decat o substituire facuta de mandatar (avocatul fiind la randul lui un mandatar). Opinam ca reglementarea speciala (Legea nr. 51/1995) se completeaza cu dreptul comun, respectiv cu art. 2023 alin. 1 NCC care prevede ca mandatarul este tinut sa indeplineasca personal mandatul, cu exceptia cazului in care mandantul l-a autorizat in mod expres sa iti substituie o alta persoana in executarea in tot sau in parte a mandatului. Acest text din Codul civil este pe deplin aplicabil si in legislatia specifica profesiei de avocat, dispozitiile din Statut impunand acest accept expres al clientului pentru o eventuala substituire.

Referitor la activitatea avocatului in materie de curatela speciala, aceasta activitate nu este enumerata la art. 3 din Legea nr. 51/1995, temeiul de drept fiind, in acest caz, dispozitiile legale din Codul de procedura civila, respectiv art. 58 NCPC.

In conformitate cu art. 91/1 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat avocatul poate indeplini activitatea de curator special, in conditiile legii. Tot acest text statutar reitereaza dispozitiile art. 58 alin. 3 NCPC, precizand ca in cadrul activitatii judiciare, in indeplinirea sarcinii de curator special, avocatul are toate drepturile si obligatiile reprezentatului legal.

De asemenea, potrivit art. 91/1 alin. 4 din Statut avocatului desemnat in calitate de curator special i se vor comunica de catre decan instiintarea de numire, precum si copia incheierii prin care a fost numit curator special. Avocatul desemnat in calitate de curator special poate refuza exercitarea mandatului primit numai in caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate, iar refuzul nejustificat al avocatului constituie abatere disciplinara (solutie rezultata din aplicarea art. 91/1 alin. 4 din Statut coroborat cu art. 153 alin. 1 si 2 din Statut).

In fine, in conformitate cu art. 91/1 alin. 2 din Statut dispozitiile art. 108-119 din Statut se aplica in mod corespunzator si avocatului care indeplineste functia de curator special, respectiv principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client.

Cu privire la problematica analizata in prezentul punct de vedere retinem atentia cu privire la dispozitiile art. 108 din Statut (la care face trimitere expresa art. 91/1 alin. 2 din Statut) care prevede ca dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa intre avocat si client ori mandatarul acestuia (forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica fiind stabilite prin statut). In fine, avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Desi art. 91/1 alin. 2 din Statut lasa se inteleaga ca art. 108 ar fi aplicabil, concluzionam ca aceasta aplicabilitate trebuie nuantata, avand in vedere specificul curatelei speciale. Astfel, in cazul numirii unui curator special nu ne aflam in situatia incheierii unui contract de asistenta juridica. Conform textelor legale si statutare mentionate, numirea in calitatea de curator special se face de catre instanta care judeca procesul, prin incheiere judecatoreasca, urmata de instiintarea de numire. Deci dreptul de a reprezenta se naste nu din contract, ci din actul jurisdictional al judecatorului.

Aceasta numire in calitate de curator special a avocatului este obligatorie pentru acesta, refuzul fiind permis numai pentru conflictul de interese (art. 115 – art. 116 din Statut) sau alte motive justificate.

Totodata, art. 108 alin. 3 din Statut prevede ca avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Desigur, textul ar trebui interpretat in sensul ca avocatul curator special trebuie sa actioneze in limitele mandatului dat prin incheierea judecatoreasca, avand drepturile si obligatiile unui reprezentant legal, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

In ceea ce ne priveste, consideram ca se impune stabilirea sferei de aplicare a expresiei statutare „exceptia cazurilor prevazute de lege”. In concret, substituirea poate fi considerata o exceptie?

Subliniem faptul ca atunci cand un avocat este desemnat curator special, acesta actioneaza in dubla calitate:

1. De reprezentant legal al partii (potrivit reglementarii fiind incidente toate drepturile si obligatiile unui reprezentant legal – astfel se delimiteaza limitele mandatului sau)

2. In acelasi timp, pe langa calitatea de reprezentant legal, are si calitatea de avocat deoarece art. 91/1 din Statut prevede ca avocatul poate fi si curator special, fiindu-i aplicabile regulile si principiile de baza cu privire la relatia avocat – client (specificate in art. 108 – 119 din Statut)

In acest context, prin raportare la reglementarile legale si statutare, opinam ca avocatul curator special nu ar putea fi substituit deoarece aceasta „posibila substituire” echivaleaza in realitate, raportat la situatia concreta analizata, cu o inlocuire a avocatului curator special.

Cu privire la substituire, opinam ca nu este aplicabil nici art. 2023 alin. 2 NCC deoarece curatorul special nu este un simplu reprezentant legal, fiind si o activitate de avocatura in acelasi timp, sens in care devin incidente textele legale specifice reprezentarii asigurate de catre avocat, respectiv art. 234 alin. 2 din Statut. Astfel, in cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca serviciul profesional, isi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care isi desfasoara activitatea intr-o alta forma de exercitare a profesiei, daca in prealabil obtine acordul clientului in acest scop.

Se poate observa ca substituirea este conditionata de acordul prealabil al clientului, avand evident o natura conventionala. In cazul curatelei speciale instituite pentru ipotezele prevazute de art. 58 alin. 1 NCPC acest acord prealabil, in concret, nu poate fi obtinut, raportat la ipotezele legale, curatela speciala avand natura legala:

- daca persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu a drepturilor civile sau cu capacitate de exercitiu restransa nu are reprezentant legal. Daca curatorul special nu poate sa indeplineasca mandatul, nu poate obtine acordul clientului deoarece acesta nu are reprezentant legal, deci nu are de la cine da acest acord (chiar curatorul indeplinind aceasta functie de reprezentare)

- in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat. Situatia este similara ipotezei anterioare. Acordul prealabil nu poate fi obtinut.

- cand o persoana juridica ori o entitate de dintre cele prevazute la art. 56 alin. 2 NCPC, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant. Si in acest caz acordul prealabil la substituire nu poate fi dat deoarece persoana juridica nu are reprezentant legal

Intr-un atare context, opinam ca acest acord prealabil nu poate fi dat. Astfel, instanta judecatoreasca numeste, in conditiile art. 58 NCPC un curator special, sens in care va da o incheiere judecatoreasca. In acest context:

- Avocatul curator special realizeaza ca pentru un anumit termen sau mai multe termene de judecata nu isi poate indeplini mandatul din motivele mentionate de legislatia specifica avocaturii;

- Acest avocat curator special este obligat sa aduca la cunostinta instantei de judecata aceasta imposibilitate, solicitand acordul judecatorului pentru inlocuirea sa;

- Daca instanta va fi de acord cu inlocuirea este necesar sa dea o alta incheiere judecatoreasca prin care pentru termenul sau termenele respective calitatea de curator special sa fie indeplinita de catre un alt avocat care sa devina curator special (situatia in care se va reface procedura – adresa baroul, anexare incheiere, instiintare barou, etc.).

In concluzie, avocatul curator special nu poate fi substituit, ci doar inlocuit de catre instanta de judecata care l-a numit in aceasta calitate.

(Opinia Departamentul de studii, cercetari juridice si cooperare internationala din cadrul INPPA, validata de catre Comisia Permanenta din 02.09.2016)

sursa text: UNBR