Statutul politistului. CCR a motivat decizia nr. 637/2015: „Legea relativizeaza in mod nepermis reglementarea domeniului evaluarii politistului”

Curtea Constitutionala a facut publice considerentele deciziei nr. 637/13.10.2015, publicate in Monitorul Oficial nr. 906 din 8 decembrie 2015, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, dispozitii potrivit carora „Metodologia privind evaluarea politistului se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor”.

Motivarea deciziei Curtii:

"Examinand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.26 alin.(3) din Legea nr.360/2002, Curtea constata ca aceasta este intemeiata, urmand sa o admita pentru urmatoarele considerente:

Referitor la critica de neconstitutionalitate formulata in raport cu dispozitiile art.73 alin.(3) lit.j) din Constitutie, Curtea retine ca politistul este functionar public civil, cu statut special, potrivit art.1 alin.(1) din Legea nr.360/2002, si ca, in conformitate cu art.2 alin.(1) din actul normativ mentionat, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice. In considerarea acestor prevederi legale, statutul sau juridic cunoaste elemente derogatorii de la dispozitiile generale care reglementeaza raporturile de munca, respectiv Legea nr.53/2003 — Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.345 din 18 mai 2011. Astfel, politistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia nastere, se executa si inceteaza in conditii speciale. Pe cale de consecinta, elementele esentiale in ceea priveste nasterea, executarea si incetarea raporturilor de serviciu se refera in mod intrinsec la statutul politistului, statut care este reglementat prin lege organica, potrivit art.73 alin.(3) lit.j) din Constitutie, respectiv Legea nr.360/2002.

In acelasi timp, Curtea retine ca evaluarea activitatii si conduitei politistului se refera la modul de executare a raportului de serviciu si, prin efectele produse, poate avea drept consecinta chiar incetarea acestuia. Astfel, potrivit art.69 alin.(1) lit.h) din Legea nr.360/2002, „incetarea raporturilor de serviciu ale politistului se dispune in mod corespunzator de catre persoanele care, potrivit art.15, au competenta de acordare a gradelor profesionale si are loc: (…) h) la acordarea calificativului nesatisfacator, de doua ori;”.

In aceste conditii, Curtea constata ca evaluarea activitatii si a conduitei politistului tine de statutul acestuia si, prin urmare, trebuie reglementata, potrivit art.73 alin.(3) lit.j) din Constitutie, prin lege organica.

Verificand existenta in cuprinsul Legii nr.360/2002 a normelor prin care se reglementeaza evaluarea activitatii si conduitei politistului, Curtea observa ca acestea se regasesc in cap. II: „Selectionarea, pregatirea, acordarea gradelor profesionale si incadrarea politistilor in categorii si grade profesionale”, sectiunea a 2-a: „Obtinerea gradelor profesionale si incadrarea politistilor in categorii si grade profesionale” din Legea nr.360/2002, care, prin art.26, instituie reguli referitoare la termenele de efectuare a evaluarii, calificativele care pot fi acordate si la stabilirea prin ordin al ministrului administratiei si internelor a metodologiei privind evaluarea.

Sub acest aspect, Curtea retine caracterul lacunar al normelor referitoare la evaluarea activitatii politistilor, de vreme ce reguli substantiale, esentiale in materia evaluarii, precum: stabilirea reprezentantilor institutiei angajatoare care efectueaza evaluarea, precizarea criteriilor de evaluare a activitatii si conduitei politistului, comunicarea rezultatului evaluarii si posibilitatea de contestare a acestuia nu sunt reglementate prin lege. Chiar daca in ipoteza de fata este in discutie o omisiune legislativa, Curtea, in virtutea rolului sau de garant al suprematiei Constitutiei, nu poate ignora viciul de neconstitutionalitate existent, deoarece tocmai aceasta omisiune este cea care genereaza incalcarea Constitutiei.

Pe de alta parte, Curtea mai retine ca prevederile art.26 alin.(3) din Legea nr.360/2002, criticate ca neconstitutionale in prezenta cauza, deleaga catre ministrul de resort atributia de reglementare, prin ordin, a metodologiei evaluarii politistului.

Din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei rezulta ca, in materia evaluarii politistului a fost emis Ordinul ministrului administratiei si internelor nr.300/2004 privind activitatea de management resurse umane in unitatile Ministerului Administratiei si Internelor, care nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. De asemenea, Curtea observa ca, ulterior Legii nr.133/2011 [act normativ care a completat Legea nr.360/2002 cu art.26 alin.(3), criticat in prezenta cauza], nu a fost emis un ordin al ministrului afacerilor interne privind metodologia de evaluare a politistului.

Retinand ca normele privind evaluarea activitatii si conduitei politistului trebuie sa respecte anumite exigente de stabilitate, previzibilitate si claritate, Curtea constata ca delegarea atributiei de a stabili aceste norme catre un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, determina o stare de incertitudine juridica. De altfel, pe fondul lacunei legislative evidentiate mai sus, Curtea mai retine ca solutia legislativa prevazuta de art.26 alin.(3) din Legea nr.360/2002 contravine normelor de tehnica legislativa, de vreme ce, potrivit Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza si in executarea legii, trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acesteia.

Prin urmare, pentru a respecta dispozitiile art.73 alin.(3) lit.j) din Constitutie, Curtea subliniaza ca aspectele esentiale referitoare la evaluarea activitatii politistului, cum sunt, spre exemplu, criteriile de evaluare a activitatii si conduitei politistului, comunicarea rezultatului evaluarii si posibilitatea de contestare a acestuia, trebuie sa fie reglementate prin lege organica, iar regulile specifice procedurii de evaluare sa fie explicate si detaliate prin ordin al ministrului de resort.

In aceste conditii, Curtea constata ca dispozitiile art.26 alin.(3) din Legea nr.360/2002, prin trimiterea la acte administrative, cu forta juridica inferioara legii, care sa reglementeze, in absenta unor norme cu forta juridica a legii organice, evaluarea activitatii si conduitei politistului, incalca prevederile cuprinse in art.73 alin.(3) lit.j) din Constitutie.

In continuare, Curtea precizeaza ca o dispozitie legala trebuie sa fie precisa, neechivoca, sa instituie norme clare, previzibile si accesibile a caror aplicare sa nu permita arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma juridica trebuie sa reglementeze in mod unitar, uniform, sa stabileasca cerinte minimale aplicabile tuturor destinatarilor sai. Or, in cazul de fata, apare cu evidenta ca legea relativizeaza in mod nepermis reglementarea domeniului evaluarii politistului, lasand la latitudinea ministrului de resort stabilirea unor elemente esentiale ale raportului de serviciu al politistului si, implicit, ale statutului acestuia.

In lumina considerentelor expuse mai sus, Curtea constata ca sunt incalcate si dispozitiile art.1 alin.(4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat (prin delegarea unei atributii ce apartine in exclusivitate legiuitorului, catre un membru al Guvernului), precum si art.1 alin.(5) din Constitutie, in componenta sa referitoare la previzibilitatea si accesibilitatea legii, intrucat personalul vizat, care se poate raporta, in aceste conditii, doar la prevederile lacunare ale legii, nu este in masura sa isi adapteze conduita in mod corespunzator si nici sa aiba reprezentarea precisa a derularii procedurii de evaluare".

>>Decizia CCR nr. 637/2015

foto: Petre Toba, ministru al Internelor