Rodica Aida Popa, reprezentantul Romaniei la CCJE: „Este firesc ca, la 25 de ani de la schimbarea profunda a Romaniei, in Justitia romana sa existe o Carta interprofesionala care consolideaza sistemul judiciar roman”

Judecatorul suprem Rodica Aida Popa (foto), reprezentantul Romaniei la Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), a vorbit despre importanta abordarii dialogului interinstitutional intre judecatori, procurori si avocati, in discursul sustinut miercuri, 23 septembrie 2015, in Aula INM, la Conferinta internationala cu tema „Dialogul interprofesional intre judecatori, procurori si avocati – necesitate in consolidarea Justitiei in societatea democratica in Romania”.

---

In cadrul evenimentului a fost adoptata „Carta interprofesionala intre judecatori, procurori si avocati”, document semnat de presedintele CSM, judecatorul Marius Tudose, de presedintele UNBR, avocatul Gheorghe Florea, si de judecatorul Rodica Aida Popa, care, cu aceasta ocazie, a lansat volumul Noi institutii ale dreptului penal si dreptului procesual penal in dialogul interprofesional intre judecatori si avocati.

Discursul judecatorului Rodica Aida Popa:

„Aceasta frumoasa zi de septembrie ne ofera prilejul sa fim impreuna judecatori, procurori, avocati pentru a incepe un nou an judiciar, in care mai mult ca oricand avem nevoie de unitate, recunostinta pentru tot ceea ce am dobandit si generozitate pentru cei care pasesc in marea familie a Justitiei.

Marturisesc ca acum, la acest moment cladim cu adevarat o altfel de Justitie, pentru ca dialogul interprofesional deschis intre judecatori si avocati, din perspectiva europeana fundamentata pe recomandarile Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni a reprezentat o realitate posibila si necesara.

Totodata, astazi deschidem o alta perspectiva a comunicarii interinstitutionale, bazata si pe recomandarile Avizului nr. 12 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, privind relatiile judecatori si procurori, asa incat ne propunem sa cream o noua abordare a dialogului interinstitutional prin crearea unei punti intre judecatori, procurori si avocati.

Este firesc sa procedam astfel, prin inlaturarea barierelor pe care de foarte multe ori le construim artificial, alimentate de prejudecati sau de judecati de valoare.

Justitia pe care o consolidam astazi in Romania are nevoie de incredere, care se dobandeste numai prin deschiderea catre noi insine, dand posibilitatea celorlalti sa ne cunoasca profesional, prin modelul pe care avem datoria sa-l imbogatim.

Or, in conditiile in care noutatea legislativa, prin intrarea in vigoare a patru coduri, care inseamna o noua paradigma a actului de judecata, presupune dincolo de provocarile modalitatilor de lucru, o deschidere catre profesii pentru a putea evidentia justitiabilului beneficiile unei alte Justitii.

Desigur, ca noutatea legislativa a condus la raportari la tezaurul doctrinar si jurisprudential, avand drept consecinta constatarea constitutionalitatii unor norme sau la interpretarea celor noi intr-o maniera diferita, de catre instanta suprema, aspecte ce au fost evidentiate de deciziile pronuntate de cele doua jurisdictii.

In spatiul public judiciar au existat si vor mai exista controverse, fara indoiala, asupra modului de interpretare ale unor prevederi, insa toate sunt firesti, atunci cand deja gandim intr-o noua maniera.

Cultura juridica actuala se cladeste complex, pornind de la noutatile legislative care ne obliga sa abdicam de la vechile clisee, pentru ca ceea ce legiuitorul a dorit a fost o reala schimbare, prin norme, institutii si mentalitati.

Rapiditatea asimilarii noutatilor face posibila desprinderea de vechile abordari, insa nu prin anularea a ceea ce am cladit, ci prin valorificarea concluziilor, atat de valoroase ale doctrinei si jurisprudentei, care ne-a permis acum aceasta modificare substantiala, in toate palierele autoritatii judecatoresti.

Tocmai ca aceasta schimbare ne indeamna sa lucram impreuna judecatori, procurori, avocati, in mod complementar, potrivit atributiilor specifice, incurajand cooperarea, ca principiu fundamental, bazat pe bune practici, respectiv modalitati care sa faciliteze comunicarea, respectiv oferirea datelor, informatiilor, apararilor, jurisprudentei, care sa permita alegerea de catre judecator a solutiei, in litera, dar si in spiritul legii.

Noile institutii apar complexe, desi nu intotdeauna este asa, insa noi putem simplifica aplicarea lor, prin bune practici, ceea ce inseamna deschiderea comunicarii interinstitutionale, eliminarea unor moduri birocratice, bazate pe multe inscrisuri si nu pe increderea in alegerea unor modalitati de lucru moderne, respective folosirea informatiei on line.

Tocmai de aceea este necesar sa reafirmam si sa aplicam principiile fundamentale ce guverneaza Justitia, prin adoptarea la acest moment a unui document unic la nivelul sistemului judiciar roman si anume Carta interprofesionala a judecatorilor, procurorilor si avocatilor, pe care in calitatea pe care o am l-am elaborat si propus Consiliului Superior al Magistraturii, care ieri in Plenul constituit a luat act de forma sa finala, pe care astazi o consacram solemn si va reprezenta un fundament programatic pentru Justitia din Romania.

Necesitatea existentei acestuia este data de schimbarea profunda si reala a autoritatii judecatoresti.

Carta interprofesionala este structurata pe cinci domenii si anume: Statul de drept si Justitia, Specificul functiilor, Etica si Deontologia judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani, Formarea judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani, Dialogul interprofesional continuu intre judecatorii, procurorii si avocatii romani si cooperarea internationala.

Acest document este adecvat specificului national, pornind de la realitatile sistemului judiciar roman si fundamentelor sale legale, imbogatit de principii referitoare la integritate si comunicare in interiorul sistemului dar si cu societatea.

Este firesc ca la 25 de ani de la schimbarea profunda a Romaniei in Justitia romana sa existe o Carta interprofesionala care consolideaza sistemul judiciar roman si pe care o semnam in mod solemn la acest moment aniversar”.