Rodica Aida Popa, judecator ICCJ: „Consider, in continuare, ca libertatea de exprimare este cel mai mare castig al societatii, dupa revolutia din 1989”

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a dat publicitatii un interviu acordat UNBR de judecatorul Rodica Aida Popa, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reprezentant al Romaniei la Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, cu ocazia Zilei Europene a Avocatilor.

Interviul:

„Doamna judecator, va multumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu, cu ocazia Zilei Europene a Avocatilor, care are ca tema centrala ”Libertatea de exprimare”. Dumneavoastra ati promovat intotdeauna acest concept, inclusiv in contextul relatiilor interprofesionale dintre judecatori, avocati si procurori. As dori sa vorbim acum si despre libertatea de exprimare a participantilor la infaptuirea justitiei si relatia acestora cu mass media.

Multumesc pentru oportunitatea de a va acorda acest interviu pe o tema atat de importanta, libertatea de exprimare.

O prima intrebare ar fi care este cadrul normativ national si european cu incidenta asupra libertatii de exprimare a judecatorului?

Din punct de vedere normativ, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii avem Ghidul privind relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media, care contine dispozitii concrete in ceea ce priveste atributiile judecatorilor purtatori de cuvant si rolul acestora in relatia cu mass media. Putem spune ca exista si un cadru international, care se aplica tuturor instantelor judecatoresti. Este vorba de Avizul nr. 7 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) privind „Justitia si societatea”, adoptat in 2005. Sigur ca, la nivelul acestui aviz, sunt norme de recomandare, care pun accent pe rolul judecatorului in raporturile cu mass media si este vazut nu numai ca o legatura a purtatorului de cuvant de la instante cu toate institutiile media, dar si ca o relationare mult mai larga, vizand un rol formativ si educational al instantelor in societatea civila, pentru imbunatatirea rolului justitiei intr-o societate democratica. Din aceasta perspectiva, va pot spune ca se incurajeaza existenta unor bune practici intre instante si institutiile de invatamant, pentru cunoasterea nu numai a catorva aspecte legate de activitatea judiciara si pentru a constientiza societatea cu privire la rolul justitiei, ci mult mai mult, pentru a forma o conduita a cetateanului in raport cu instantele judecatoresti si cu alte institutii din sistemul judecatoresc.

De asemenea, se incurajeaza si existenta unor norme de conduita la nivelul jurnalistilor. Avizul nr. 7 recomanda institutiilor mass media sa-si elaboreze niste coduri proprii de conduita in raport cu instantele judecatoresti si nu numai.

Vorbiti despre niste coduri speciale ale jurnalistilor in comunicarea cu justitia?

Coduri de conduita atat cat se poate de bine structurate in raport cu institutiile din justitie.

As face o paranteza apropos de mass media, pentru ca este un concept foarte neclar in zilele noastre. Ce inseamna mass media acum? Doar presa traditionala sau se poate extinde si la noile forme de comunicare publica online? Pentru ca, practic, fiecare in momentul de fata isi poate crea o tribuna de la care se poate exprima liber, de la care se poate adresa publicului.

Sigur ca mass media a evoluat foarte mult in societatea contemporana. Nu ne putem raporta numai la mass media traditionala. Evident, toate conceptele de libertate de exprimare trebuie inglobate in notiunea de mass media. Insa vorbim de o libertate de exprimare nu numai la nivel individual, ci si la nivelul institutional. Este esential sa vedem principiile independentei, al respectului reciproc fata de cetatean, al responsabilitatii in cuvantul transmis de toate entitatile, insemnand presa scrisa si audiovizuala si din ce in ce mai mult relationarile pe retelele de socializare, care inseamna tot o forma de comunicare si, bineinteles, platformele profesionale online. Consider ca mediul informational digital este cel mai fiabil mod de a putea asigura o libertate de exprimare, in acelasi timp guvernata de o responsabilitate in furnizarea informatiei si constientizarea acesteia in spatiul public. Deci, notiunea de spatiu public se largeste ingloband o noua notiune de spatiu public online.

Cum vedeti diferentele intre libertatea de exprimare a judecatorului si cea a avocatului? Exista aspecte comune? Dar diferente, limite specifice?

As spune ca exista principii care guverneaza tot sistemul judiciar dar si principii specifice profesiilor de judecator si avocat. in primul rand, confidentialitatea este un principiu care trebuie sa guverneze procesele, fie penal, fie civil, in ce priveste probele din dosare. Este vorba de un principiu al confidentialitatii cauzelor care nu pot fi facute publice decat sub aspectul informatiei de interes public, pentru ca ceea ce este esential si guverneaza libertatea de exprimare este ca informatia data cetateanului sa fie in interesul public. Poate aici trebuie sa facem o distinctie intre ceea ce inseamna interes public si interes privat pentru ca fiecare cauza este guvernata de un interes privat al persoanei care intra intr-un proces, dar anumite informatii din aceste dosare trebuie puse la dispozitia publicului pentru ca opinia publica sa fie informata cu privire la anumite conduite care afecteaza societatea. De aceea as spune ca sunt principii generale. Exista insa si obligatii de rezerva in ceea ce ii priveste pe judecatori. Acestia se exprima numai prin hotararile judecatoresti, iar informatiile destinate opiniei publice sunt date de purtatorul de cuvant al institutiei . In ceea ce priveste libertatea de exprimare a avocatilor, cred ca trebuie sa se cantoneze acelorasi principii de confidentialitate legate de cauzele respective, ramanand ca aspectele care tin de interesul public sa fie reglementate, de ce nu, prin coduri deontologice sau de bune practici in raporturile cu mass media.

La punctul 22 din Carta Interprofesionala a judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani se prevede ca ”Diversificarea formelor de comunicare cu mass-media nationala si internationala a judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani, la nivel institutional si prin reprezentanti desemnati, in baza elaborarii unor bune practici comune este menita sa confere incredere Justitiei, ca un comunicator si formator de opinie cu inalte standarde de credibilitate”. In ce ar trebui sa constea aceste practici comune? Credeti ca acestea ar trebui codificare sau numai identificate in cadrul relatiilor interprofesionale si respectate in baza increderii reciproce?

Este fireasca intrebarea dumneavoastra. Aceste coduri de conduita, de exemplu intre judecatori si avocati, sau cu mass media trebuie stabilite in cadrul relatiilor interprofesionale pentru a gasi cele mai bune modalitati de comunicare si de informare a opiniei publice cu privire la cauzele respective. Chiar Avizul nr. 7 recomanda existenta unor astfel de modalitati de lucru interprofesionale.

In ceea ce priveste codificarea, aceasta depinde de gradul de acceptare al fiecarei profesii si de gradul de acceptare al institutiilor mass media de a elabora un cod de conduita comun. Din punctul meu de vedere ar fi bine sa fie codificate pentru ca aceasta ar da un plus de responsabilitate pentru cei care sunt angrenati in diseminarea informatiei la nivelul societatii democratice. Evident ca in momentul in care ai un cod, intervine si nevoia unor bune practici. Societatea si mass media trebuie sa accepte ca informatia trebuie pusa la dispozitie cu buna credinta, cu profesionalism si chiar intr-o dezbatere contradictorie trebuie stabilite limitele in care loc dialogul interprofesional. Dialogul cu mass media trebuie sa fie guvernat de principiul respectului reciproc si aici includ respectul reciproc inclusiv fata de justitiabili.

In acest context, as dori sa supun atentiei punctul 39 din Avizul nr. 7 (2005) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni. CCJE considera ca fiecare profesie (judecatori sau jurnalisti) trebuie sa elaboreze un cod de practici privind relatiile acesteia cu reprezentati ai altor profesiuni si privind relatarea cazurilor judiciare. Astfel cum indica experienta statelor care au deja un astfel de sistem, sistemul judiciar defineste conditiile in care pot fi facute declaratii catre presa referitoare la cazurile instantei, in timp ce jurnalistii elaboreaza propriile linii directoare privind relatarea cazurilor actuale, publicarea numelor (sau fotografiilor) persoanelor implicate in litigii (parti, victime, martori, procuror, judecator anchetator, judecator in proces etc.), si relatarea hotararilor in cazurile care atrag interesul majoritatii publice. CCJE recomanda ca sistemele judiciare nationale sa ia masuri conforme cu aceste linii directoare.

Iata ca recomandarea este expresa si e nevoie de acest cod de conduita intre judecatori si jurnalisti, dar din perspectiva actualelor relationari interprofesionale se impune un cod de conduita si bune practici intre judecatori, avocati si mass media.

Considerati ca Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public este conforma cu actualitatea?

Cred ca este mai actuala ca oricand aceasta lege, in conditiile unei evolutii acerbe a fenomenului de coruptie. Informatiile de interes public furnizate institutional sunt menite sa asigure constientizarea publicului cu privire la acest fenomen si nu numai. Cred ca este nevoie mai mult ca oricand de o activitate interprofesionala de constientizare a societatii. Si aici, din perspectiva Cartei interprofesionale a judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani, consider ca avem o obligatie comuna de a interrelationa.

Cu sprijinul avocatilor, cred ca autoritatea judecatoreasca este mai mult ca oricand intarita in a da posibilitatea unui process educational juridic concertat la nivelul societatii romanesti.

Va multumim foarte mult pentru ca ne-ati acordat acest interviu!

Si eu va multumesc pentru aceasta oportunitate si consider, in continuare, ca libertatea de exprimare este cel mai mare castig al societatii, dupa revolutia din 1989”.