Reactia Asociatiei Magistratilor din Romania

Asociatia Magistratilor din Romania a reactionat in urma anuntului privind desfiintarea iminenta a AMR, dupa ce membrii Filialei Cluj au ales sa plece.

---

Intr-un comunicat de presa semnat de presedinta interimara a asociatiei, judecatoarea Andreea Ciuca (foto), AMR arata ca Asociatia Magistratilor din Romania se poate baza in continuare pe sute de membri si ca importanta este calitatea acestora, nu cantitatea: “Printr-un e-mail s-a trimis, pe adresa Asociatiei, un extras dintr-o hotarare judecatoreasca de dizolvare a Filialei Cluj a AMR, fara ca, anterior, sa se aduca la cunostinta Consiliului Director – organ de conducere a Asociatiei intre Conferintele Nationale, potrivit statutului –, intentia dizolvarii filialei. Extrasul a fost trimis in 15 iunie 2018, adica dupa 15 zile (!) de la data la care a fost pronuntata dizolvarea (31 mai 2018)”.

Comunicatul Asociatiei Magistratilor din Romania:

“Fata de stirile 'o asociatie de magistrati, pe cale de disparitie' si 'demisia in bloc' a Asociatiei Magistratilor din Romania – Cluj, cu dizolvarea filialei, AMR face urmatoarele sublinieri, pentru a nu lasa prezentarile rastalmacite sa ia locul adevarului.

1.Iesirea in spatiul public, cu aceasta stire care s-a dorit a fi 'de senzatie', a avut loc cu nerespectarea Statutului AMR. Printr-un e-mail s-a trimis, pe adresa Asociatiei, un extras dintr-o hotarare judecatoreasca de dizolvare a Filialei Cluj a AMR, fara ca, anterior, sa se aduca la cunostinta Consiliului Director – organ de conducere a Asociatiei intre Conferintele Nationale, potrivit statutului –, intentia dizolvarii filialei. Extrasul a fost trimis in 15 iunie 2018, adica dupa 15 zile (!) de la data la care a fost pronuntata dizolvarea (31 mai 2018). Sincronizarea cu perioada formularii concluziilor de catre Comisia de la Venetia sa fi fost o simpla 'coincidenta'? Ei, as, vorba lui Nenea Iancu!

2.De asemenea, Consiliului Director al AMR nu i-a fost transmis niciun document referitor la parcurgerea procedurii, respectiv convocatorul sedintei filialei, procesul verbal, hotararea, etc., ci s-a preferat modalitatea de plecare din AMR 'pe usa din dos', gasindu-se, in schimb, necesara, iesirea in spatiul public cu afirmatii generale din care nu rezulta de ce AMR – Filiala Cluj nu-si mai poate indeplini scopul statutar.

3.AMR nu a impiedicat vreun judecator, procuror sau Filiala Cluj sa isi spuna punctul de vedere. Faptul ca, in ultima perioada, filiala a preferat (cu mici exceptii) sa se tina deoparte, cu toate ca AMR a continuat sa faca eforturi deosebite pentru drepturile si statutul magistratilor, nu ii poate fi imputat Asociatiei.

AMR s-a prezentat la sedintele fostului CSM – desi, de multe ori, ni s-a trantit usa in nas ori am fost tratati ca inamici ai 'garantului independentei justitiei'! –, a lansat Memorandumul privind starea Justitiei, in 2016, a facut demersuri repetate, foarte grele pentru obtinerea drepturilor salariale, eliminarea/reducerea inechitatilor si plata restantelor salariale, a atacat in instanta hotarari ale CSM pe care le-a considerat vatamatoare pentru sistemul judiciar si statutul nostru, a luat pozitie ferma fata de situatia arhivei SIPA, a cerut incetarea detasarilor fara de sfarsit, a criticat institutia 'consilierului de etica' si a atacat in instanta hotararea CSM, a sanctionat public afirmatia ca justitia este 'camp tactic' pentru serviciile de informatii, etc.

In aceste conditii, se pare ca filiala si-a sanctionat propria pasivitate.

Daca tot vorbim de atitudine si spunem lucrurilor pe nume, aratam ca una din ultimele 'activari' vizibile ale filialei a avut loc atunci cand a fost nevoie de sprijinul AMR pentru propulsarea in CSM a presedintei filialei, din partea curtilor de apel, stiut fiind ca, intr-o asemenea situatie, implicarea unei asociatii cantareste greu. Atunci sprijinul AMR a fost considerat de bun augur si chiar necesar, iar acum pare a fi anatema, cu toate ca AMR a avut aceleasi sustineri de principiu, si atunci, si acum (AMR cerand, de pilda, separarea carierelor judecatorilor si procurorilor de aproape un deceniu, respectiv sustinand, in termeni similari, independenta sistemului judiciar).

Referitor la activitatea publica a AMR din ultimul an, Filiala Cluj nu a adresat Consiliului Director nicio nemultumire/ observatie/ sugestie/ solicitare. Sedintele Comisiei comune speciale a Camerei Deputatilor si Senatului cu privire la modificarea Legilor Justitiei, la care AMR a participat, au fost publice si transmise live, dupa cum publice au fost si rapoartele finale ale Comisiei.

Apropo de neadevarul sfruntat, cum ca AMR a atacat in mod repetat procurorii, a se vedea chiar si ultimele sustineri, de la intalnirea cu delegatia Comisiei de la Venetia, cand AMR a afirmat clar ca se opune posibilitatii de interventie a ministrului justitiei in dosarele de urmarire penala. De asemenea, AMR a aratat ca textul de principiu privind independenta procurorilor a fost introdus in Legea nr. 303/2004 la solicitarea expresa a Asociatiei, facuta la Comisia speciala comuna (a se vedea inscrisurile)! In mod concret, AMR a luptat mai mult, in fata organului legislativ (si nu pe retele de socializare), pentru independenta procurorilor in luarea masurilor si dispunerea solutiilor decat procurorii insisi! A se vedea, in acest sens, cele 7 texte care afirma independenta si contin garantii ale acesteia. Nu-i mai putin adevarat, ca, dincolo de modalitatea de reglementare si de numarul textelor care o consacra, independenta trebuie asumata de fiecare judecator si procuror!

In privinta activitatii sale publice din ultimul an, in scrisoarea deschisa nr. 75/4.10.2017, adresata primului-ministru si ministrului justitiei, AMR a subliniat ca deschiderea la dialog nu a implicat, in 2015, 2016, 2017, un acord 'orb', o reactie de 'yes man', ci a insemnat expunerea argumentata, atat a elementelor pozitive, de acceptat pentru sistem si magistrati, cuprinse in formele succesive ale Proiectului de modificare a Legilor Justitiei, cat si critica evidenta a propunerilor negative.

Unul din semnele clare ca independenta justitiei nu este afectata (in sensul sustinut in spatiul public), prin modificarile Legilor Justitiei, il constituie faptul ca, la Conferinta Asociatiei Europene a Judecatorilor (EAJ) de la Berlin, de la sfarsitul lunii mai (la care au participat 38 de asociatii, din cele 44 care o compun), nu s-a considerat necesara adoptarea unei rezolutii pentru apararea acestei independente, cum s-a procedat in cazul Poloniei, Serbiei, Turciei.

Pe de alta parte, nu inseamna ca suntem multumiti ori ca suntem de acord cu toate modificarile, aspect pe care AMR l-a mentionat expres atat la intalnirea cu delegatia Comisiei de la Venetia, cat si in scrisoarea deschisa transmisa organismelor internationale (facand, de pilda, analiza critica a textelor privind raspunderea materiala a magistratilor, promovarea, etc.).

4.Un alt neadevar grosolan mentionat in spatiul public in aceste zile vizeaza 'participarea' AMR la modificarea Codului penal si Codului de procedura penala, in conditiile in care AMR a participat la o singura sedinta (!), cea de deschidere a dezbaterilor Comisiei speciale comune, in care s-au expus afirmatiile de principiu cu privire la modificari. De notat faptul ca doar o persoana care nu a urmarit sedinta (si vorbeste in necunostinta de cauza, desi este judecator!) ori nu intelege sensul frazelor, poate afirma ca AMR a fost de acord orbeste cu aceste modificari. Bunaoara, AMR a aratat clar ca textele de lege nu pot porni de la cazuri individuale (aplicarea legii la speta ii apartine judecatorului, si nu legiuitorului), ci trebuie sa cuprinda prevederi de principiu, cu caracter de generalitate pentru aspectele pe care le reglementeaza. De asemenea, din observatiile scrise facute de AMR, transmise Comisiei speciale, rezulta clar, la fel ca in cazul Legilor Justitiei, ca o serie de texte trebuie eliminate, corectate sau completate.

5.Cel putin 'interesant' este faptul ca Filiala Cluj 'se dezice' de participarea AMR la Legile Justitiei, insa nu are aceeasi atitudine fata de participarea CSM (chiar la mai multe sedinte decat AMR), in conditiile in care 'amendamentele' al caror autor/sustinator a fost CSM s-au numarat cu sutele (peste 300), mai multe decat ale AMR, iar din acestea peste 250 au fost admise. Adica, principalul autor al modificarilor a fost CSM, si nu AMR cum, in mod neadevarat, s-a incercat a se acredita inca din decembrie 2017. Nici atunci, nici acum, Filiala Cluj n-a suflat o vorba despre faptul ca 'noua' procedura a promovarii judecatorilor si procurorilor in functii de executie, neacceptabila pentru sistem si magistrati, este opera CSM, care a sustinut-o in absenta noastra si fara ca magistratii sa fi fost consultati in prealabil.

6.Pe de alta parte, nu-i de mirare ca Filiala Cluj, prin vocea publica a d-lui judecator Vasilica-Cristi Danilet, se napusteste asupra AMR, daca avem in vedere ca asociatia noastra a insistat, in Comisia speciala comuna – in acord cu cerintele Memorandumului din 2016, votat de peste 80% din instante – asupra adoptarii procedurii de revocare a membrilor CSM, inclusiv in cazul retragerii increderii acestora. Apropo, ne intrebam, in mod indreptatit, de cand (???) are dl. jud. Vasilica-Cristi Danilet autoritatea sa vorbeasca in numele AMR, de vreme ce tocmai Filiala Cluj – prin presedintele Andrea Chis, impreuna cu UNJR, au cerut in anul 2013 sa se tina seama de procesele verbale ale adunarilor generale ale judecatorilor care au solicitat revocarea d-lui judecator din calitatea de membru CSM, aratand ca aceste procese verbale nu au niciun viciu.

In acest context, se mai pune cel putin o intrebare indreptatita: cum de Filiala Cluj si dl. jud. Vasilica-Cristi Danilet nu au nicio problema cu comunicatul comun al filialei – prin presedinta Andrea Chis si UNJR – prin presedinta Natalia Roman, din 2011, prin care, referitor la 'evenimentele' de la inalta Curte de Casatie si Justitie, adica inceperea urmaririi penale a doamnei judecator Gabriela Birsan si a doamnei judecator Alina Corbu, scriau: '… comportamentul judecatorilor sai (ai iCCJ – n.n.) afecteaza extrem de grav imaginea publica a justitiei. Pentru ca suspiciunile de coruptie ce planeaza asupra unor persoane aflate in functii de conducere sa nu se rasfranga asupra intregului sistem, intr-un stat de drept un gest reflex intr-o astfel de situatie ar trebui sa fie demisia din functia de conducere, atitudine ce ar demonstra integritatea, verticalitatea si curajul pe care trebuie sa le detina orice persoana aflata in varful ierarhiei oricarui sistem, nu doar a celui judiciar'. De asemenea, nici filiala, nici dl. jud. Vasilica-Cristi Danilet nu s-au gandit ca – inainte de dizolvare – ar fi un semn de 'integritate, verticalitate si curaj' sa isi ceara scuze public, la data pronuntarii hotararii definitive de achitare, fata de atitudinea care n-a avut nimic de-a face cu prezumtia de nevinovatie, ci, eventual, cu lovirea unor oameni aflati la pamant.

7.AMR nu a tinut si nu tine 'cu forta' niciun judecator sau procuror, in calitate de membru, ci, in masura in care acesta nu mai impartaseste principiile ce ne-au unit, are dreptul sa isi manifeste vointa de a merge pe propriul drum. AMR nu obliga niciun membru (nici macar din Consiliul Director) sa aiba aceeasi opinie cu cea majoritara – iar daca are opinie diferita nu risca sa fie dat afara, cum ni s-a spus ca se practica in alte parti.

Insa, manifestarea de vointa trebuie sa imbrace forma statutara. E bizar sa insistam asupra acestui fapt, cand ne referim la judecatori, dar trebuie sa aratam ca, potrivit statutului, doar Consiliul Director al AMR poate da eficienta cererii de retragere din calitatea de membru (in statut e 'retragere', nu demisie). Prin urmare, membrii fostei Filiale Cluj (hotararea este, oare, definitiva?) sunt, in continuare, membri AMR, pana la data la care Consiliul Director, sesizat cu o cerere de retragere din Asociatie, adopta o decizie, in acest sens, pentru fiecare membru.

In fine, referitor la alegatia 'o asociatie pe cale de disparitie', nu putem spune decat ca, fie si fara Filiala Cluj, suntem inca destule sute de membri. Si in plus, preferam sa numaram calitatea, nu cantitatea.

AMR ramane deschisa tuturor colegilor de la Cluj care doresc sa ramana in Asociatie.

Consiliul Director AMR le multumeste tuturor colegilor din tara care, cu buna-credinta, ne-au ajutat, cu o idee, cu un gand, cu o vorba buna, cu sustinere sau chiar cu critica/observatii argumentate (intr-un limbaj decent), in foarte multele demersuri pe care am fost nevoiti sa le realizam in ultimul an”.