Procurorii convocati la Adunarea generala a DNA au respins in unanimitate mai multe propuneri de modificare a legilor justitiei formulate de ministrul Tudorel Toader

Directia Nationala Anticoruptie a dat publicitatii marti, 29 august 2017, un comunicat de presa privind votul exprimat la Adunarea generala a procurorilor din cadrul DNA de luni, 28 august 2017, in cadrul careia s-au pus in discutie propunerile de modificare a legilor justitiei anuntate de Ministrul Justitiei Tudorel Toader la data de 23 august 2017, in forma afisata pe portalul Ministerului Justitiei.

Iata comunicatul DNA:

"Adunarea generala a procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie fusese initial programata pentru data de 31 august 2017, insa a fost devansata dupa ce procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat convocarea adunarilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justitiei.

Votul exprimat de procurorii participanti la Adunarea generala referitor la propunerile discutate a scos in evidenta ca modificarile la legile justitiei in forma actuala reprezinta o forma de presiune asupra activitatii profesionale a procurorilor din Directia Nationala Anticoruptie.

Concret, procurorii participanti au respins in unanimitate urmatoarele propuneri ale ministrului Justitiei:

-trecerea Inspectiei Judiciare in subordinea Ministerului Justitiei, de natura sa aduca atingere independentei magistratilor;

-modificarea nejustificata a regimului actual referitor la raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor in caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat ca legislatia actuala cuprinde suficiente prevederi privind raspunderea magistratilor in caz de rea – credinta, iar propunerea ministerului este neclara cu privire la conditiile raspunderii; in plus nu exista nota de fundamentare sau analiza din care sa rezulte ca actuala legislatie privind raspunderea magistratilor trebuie modificata)

-infiintarea unei Directii specializate, in cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmaririi penale in cazul infractiunilor savarsite de catre magistrati, cu privire la care nu a fost prezentata nicio justificare;

-introducerea unor conditii privind varsta minima de 30 de ani si cel putin 5 ani de activitate efectiva pentru candidatii la Institutul National al Magistraturii, care nu corespunde realitatilor sociale si va ingreuna recrutarea unui numar suficient de viitori magistrati bine pregatiti si integri;

-introducerea conditiei de 15 ani vechime efectiva in functia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, considerata ca excesiva in raport de structura actuala a corpului de magistrati si de experienta necesara pentru exercitarea acestei functii (trebuie remarcat ca vechimea propusa pentru functia de procuror general este de doar 10 ani);

-judecatorii si procurorii pot participa la concurs, in vederea dobandirii gradului profesional superior, insa, in toate cazurile, drepturile salariale vor fi platite in functie de postul pe care isi desfasoara activitatea efectiva, care lipseste de continut conceptul promovarii pe loc;

De asemenea, au fost respinse cu o larga majoritate urmatoarele propuneri:

-procedura de numire in functiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedura similara celei pentru numirea presedintelui inaltei Curti de Casatie si Justitie;

-majorarea vechimii la 8 ani in functia de procuror, pentru a putea fi numiti in cadrul D.I.I.C.O.T. si D.N.A., care nu se bazeaza pe o analiza a experientei in domeniul resurselor umane dobandita pe parcursul functionarii celor doua structuri specializate si nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;

-majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe langa tribunal si de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe langa curtea de apel, cifre stabilite in mod arbitrar si care nu corespund atributiilor concrete pe care le presupun aceste functii;

-infirmarea solutiilor adoptate de procuror si pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independenta functionala a procurorilor;

-trecerea de pe functia de procuror pe cea de judecator si invers numai la nivel de judecatorie sau parchet de pe langa judecatorie, care nu ia in considerare gradul profesional obtinut pe baza unor examene de catre magistrati;

-separarea competentelor decizionale referitoare la cariera magistratilor, in lipsa unor precizari concrete cu privire la continutul acestei masuri, care poate nesocoti statutul constitutional al magistraturii;

Au fost votate de majoritatea procurorilor participanti propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplica si la mandatele in curs, precum si eliminarea posibilitatii reincadrarii pensionarilor in functia de judecator sau procuror la instantele si parchetele unde au functionat pana la data pensionarii.

Fata de restul propunerilor continute in prezentarea PowerPoint afisata pe site-ul Ministerului Justitiei, procurorii nu si-au exprimat votul pe considerentul ca, fie acestea nu vizeaza in mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu si nu pot fi supuse unei analize riguroase."