PROCES CU ANAF – Decizia ICCJ: ”Simplul fapt al sesizarii organelor de urmarire penala nu echivaleaza cu dovedirea existentei indiciilor de savarsire a unei infractiuni”

Prin Decizia 816/2018, ICCJ a respins ca nefondat recursul declarat de parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala impotriva Sentintei civile nr. 214 din 30 ianuarie 2015 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, la data de 30 iulie 2013, sub nr. x/2013, reclamanta A. SRL a chemat in judecata pe parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, solicitand: anularea Deciziei nr. 6 din 30 ianuarie 2013 emisa de parata, prin care a fost solutionata plangerea prealabila exercitata in conditiile art. 7 din Legea nr. 554/2004; anularea, in tot, a Deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata din 4 septembrie 2012, a raportului de inspectie fiscala din 3 septembrie 2012, a Deciziei de nemodificare a bazei de impunere din 4 septembrie 2012, precum si a Dispozitiei privind masurile stabilite de catre organele de inspectie din 4 septembrie 2012.

Prin Sentinta civila nr. 3648 din 20 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, a admis exceptia inadmisibilitatii si a respins capetele de cerere privind anularea Deciziei de impunere nr. 1 din 4 septembrie 2012, a Raportului de inspectie fiscala, a Deciziei de nemodificare a bazei de impunere si a Dispozitiei de masuri nr. 865301 din 4 septembrie 2012, formulate de reclamanta, ca inadmisibile, a respins exceptia nulitatii capatului de cerere referitor la anularea Deciziei nr. 6 din 30 ianuarie 2013 emisa de Agentia Nationala de Administrare Fiscala si a disjuns aceasta din urma cerere, ce a format obiectul dosarului nr. x/2013.

Prin Sentinta civila nr. 214 din 30 ianuarie 2015, pronuntata in dosarul nr. x/2013, Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, a admis, in parte, cererea formulata de reclamanta A. SRL, prin Casa de Insolventa B. SPRL, in contradictoriu cu parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, si a anulat, in parte, Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2013 emisa de parata, respectiv pct. 1 din dispozitivul deciziei, referitor la suspendarea solutionarii contestatiei formulate de reclamanta impotriva Deciziei de impunere nr. 1 din 4 septembrie 2012, precum si impotriva Dispozitiei nr. 865301 din 4 septembrie 2012, obligand parata la solutionarea contestatiei administrative formulata de reclamanta.

Impotriva Sentintei civile nr. 214 din 30 ianuarie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, a declarat recurs parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, solicitand admiterea recursului, casarea sentintei civile atacate si rejudecarea cauzei, in sensul respingerii, in tot, a actiunii, ca neintemeiata.

In dezvoltarea motivelor de recurs, parata a sustinut ca sentinta atacata a fost pronuntata cu aplicarea gresita a normelor de drept material, formuland, in esenta, urmatoarele critici:

Citește continuarea pe Monitorul Justiției