Presedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis (foto), a trimis Curtii Constitutionale, miercuri 25 noiembrie 2015, o sesizare referitoare la neconstitutionalitatea Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art. 3 din OUG nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania.

De asemenea, presedintele a inaintat presedintelui CCR, Augustin Zegrean, si o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii privind aprobarea OUG nr. 14/2015 pentru completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si pentru modificarea art. 39 alin. (7/2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale.

---

Comunicatul Administratiei Prezidentiale (I):

"In temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea

SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE asupra Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania

Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania vizeaza stabilirea unor masuri necesare in vederea deblocarii si accelerarii procesului de restituire in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

Prin continutul normativ, legea mentionata incalca normele constitutionale referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor, prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si pe cele ale art. 16 alin. (2), ale art. 21, ale art. 52 alin. (2) si ale art. 124 alin. (1) din Constitutie.

1. Articolul unic punctul 2, respectiv articolul 17 alineatul 41, nou introdus, din legea dedusa controlului de constitutionalitate incalca prevederile art. 52 alin. (2) din Constitutie.

Astfel, potrivit articolul 17 alineatul 41, nou introdus, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor nu este asimilat calitatii de conducator al autoritatii publice, in sensul acestei legi. Absenta mentionarii exprese a persoanei sau persoanelor care reprezinta Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, ar putea insa afecta exercitarea dreptului de a contesta in instanta deciziile emise de aceasta autoritate publica, respectiv stabilirea cadrului procesual in care instanta va putea analiza actul administrativ contestat. In plus, dispozitia nou introdusa nu este corelata cu prevederile art. 17 si 18 din Legea nr. 165/2013, potrivit carora Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor valideaza sau invalideaza, in tot sau in parte, deciziile emise de entitatile investite de lege, care contin propunerea de acordare de masuri compensatorii si dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor, iar aceste decizii sunt emise sub semnatura presedintelui Comisiei. O asemenea derogare ar putea genera si interpretari diferite in practica judiciara cu privire la reprezentarea Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor, in calitatea sa de autoritate publica in sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ si, implicit, cu privire la capacitatea acestei autoritati de a sta in judecata. In consecinta, consideram ca prin efectul acestei norme se creeaza posibilitatea afectarii dreptului constitutional al persoanei vatamate de o autoritate publica de a obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei, garantat de art. 52 alin. (2) din Constitutie.

2. Articolul unic punctul 4, respectiv art. VII, nou introdus din legea dedusa controlului de constitutionalitate incalca prevederile art. 1 alin. (4), ale art. 16 alin. (2), ale art. 21, ale art. 52 alin. (2) si ale art. 124 alin. (1) din Constitutie.

Astfel, potrivit art. VII, nou introdus in legea supusa controlului de constitutionalitate, se exonereaza de la plata amenzilor civile stabilite in temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si, respectiv, presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor. Prin continutul sau normativ, aceasta noua reglementare dispune nu numai pentru viitor, dar si cu privire la exonerarea de la plata amenzilor civile stabilite deja prin hotarari judecatoresti, pronuntate de instantele de contencios administrativ. In acest sens, se incalca principiul separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie. Astfel, potrivit jurisprudentei constitutionale a lipsi o hotarare definitiva de caracterul ei executoriu reprezinta o incalcare a ordinii juridice a statului de drept si afecteaza buna functionare a justitiei.

Prevederile art. 124 alin. (1) din Constitutie consacra principiul legalitatii actului de justitie, ce trebuie corelate si cu cele ale art. 16 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora nimeni nu este mai presus de lege. Actul de justitie izvoraste din normele legale, iar forta lui executorie deriva tot din lege. Hotararea judecatoreasca reprezinta un act de aplicare a legii pentru solutionarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice si de eficientizare a normelor de drept substantial. Hotararea judecatoreasca fiind inzestrata cu autoritate de lucru judecat, raspunde nevoii de securitate juridica, partile avand obligatia sa se supuna efectelor obligatorii ale actului jurisdictional, fara posibilitatea de a mai pune in discutie ceea ce s-a transat deja pe calea judecatii. Pe de alta parte, un efect intrinsec al hotararii judecatoresti il constituie forta executorie a acesteia, care trebuie respectata si executata atat de catre cetateni, cat si de autoritatile publice. (Decizia Curtii Constitutionale nr. 972/2012, Decizia Curtii Constitutionale nr. 460/2013 si Decizia Curtii Constitutionale nr. 686/2014).

In plus, trebuie avut in vedere ca pentru asigurarea executarii cu celeritate a hotararilor judecatoresti pronuntate in contencios administrativ legiuitorul a instituit reguli speciale, derogatorii de la dreptul comun. Or, norma nou introdusa la art. VII din legea transmisa la promulgare diminueaza forta hotararilor judecatoresti pronuntate in contencios administrativ si creeaza discriminare intre subiectii de drept obligati sa puna in executare o hotarare judecatoreasca pronuntata in aceeasi materie, indepartandu-se de la scopul asigurarii protectiei constitutionale a dreptului persoanei vatamate de o autoritate publica.

Totodata, prin dispozitiile art. VII din legea transmisa la promulgare se incalca si principiului fundamental al accesului liber la justitie consacrat de art. 21 din Constitutie. Mai mult, potrivit art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, dreptul la un tribunal include si dreptul la executarea unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate de orice jurisdictie competenta, facand parte integranta din notiunea de proces. Acest principiu are o importanta deosebita in contextul unui contencios administrativ a carui solutionare este determinanta cu privire la existenta sau inexistenta unui drept civil al justitiabilului. Protectia efectiva a justitiabilului si restabilirea legalitatii implica obligatia pentru administratie sa execute hotararea jurisdictiei sesizate. Daca administratia, ca element al statului de drept ar omite sau ar intarzia sa execute o hotarare judecatoreasca, garantiile art. 6 mai sus mentionat, de care a beneficiat un justitiabil in faza judiciara a procedurii, ar deveni inutile. Or, daca administratia este exonerata de la aducerea la indeplinire a unei hotarari judecatoresti, prin neplata amenzilor civile stabilite in sarcina conducatorului unei autoritati publice, accesul la justitie ar deveni teoretic si iluzoriu. Totodata, imposibilitatea de executare a hotararii judecatoresti, ca urmare a exonerarii de raspundere a conducatorului autoritatii publice, ar presupune lipsirea persoanei vatamate de o autoritate publica de garantiile oferite de art. 52 din Constitutie, respectiv dreptul la repararea pagubei.

In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania incalca prevederile art. 1 alin. (4), ale art. 16 alin. (2), ale art. 21, ale art. 52 alin. (2) si ale art. 124 alin. (1) din Constitutie".

Comunicatul Administratiei Prezidentiale (II):

"In temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea

SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE asupra Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si pentru modificarea art. 39 alin. (7/2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale

Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si pentru modificarea art. 39 alin. (7/2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale reglementeaza posibilitatea ca, in situatia in care primarul se afla in imposibilitatea exercitarii mandatului si consiliul local este dizolvat, iar functia de secretar al unitatii este vacanta, prefectul sa numeasca prin ordin o persoana, prin detasare, care sa exercite atributiile secretarului unitatii administrativ-teritoriale, pentru rezolvarea problemelor curente ale acesteia, pâna la organizarea de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici a concursului pentru ocuparea functiei de secretar al unitatii administrativ-teritoriale. Totodata, este reglementata in mod similar si situatia in care presedintele consiliului judetean se afla in imposibilitatea exercitarii mandatului, consiliul judetean este dizolvat, iar functia de secretar al judetului este vacanta. De asemenea, actul normativ are in vedere si ipoteza in care autoritatile deliberative locale sunt dizolvate sau se afla in procedura de dizolvare si nu si-au aprobat bugetele in termenul legal, stabilind ca primarii si, respectiv, presedintii consiliilor judetene sa aplice in anul financiar in curs ultimul buget aprobat, cu incadrarea cheltuielilor in limita lunara de 1/12 din totalul acestui buget.

Motivele prezentei sesizari vizeaza aspecte de neconstitutionalitate constând in incalcarea prevederilor art. 115 alin. (6) si ale art. 120 – art. 122 din Constitutia României, republicata.

1. Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si pentru modificarea art. 39 alin. (7/2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale incalca dispozitiile art. 120-122 din Constitutie

Astfel, prin faptul ca decizia cu privire la selectarea functionarilor publici si a personalului contractual ce urmeaza a fi angajati de autoritatile publice locale (consilii locale si primari, respectiv consilii judetene si presedinti de consilii judetene) trebuie sa revina acestora si nu reprezentantului autoritatii executive centrale a statului (prefectului), dispozitiile legii deduse controlului de constitutionalitate incalca prevederile art. 120 din Constitutie. In plus, prin faptul ca atributiile se realizeaza prin numire si nu prin concurs, Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 deroga de la principiile transparentei ocuparii functiei publice si integritatii exercitarii acesteia.

Conform art. 121 alin. (2) din Constitutie, consiliile locale si primarii rezolva treburile publice din orase si comune in exercitarea autonomiei locale. Din aceasta perspectiva, problemele curente ale comunei sau orasului nu pot fi realizate de un functionar public, numit de reprezentantul Guvernului in teritoriu.

2. Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si pentru modificarea art. 39 alin. (7/2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale incalca dispozitiile art. 115 alin. (6) din Constitutie prin aceea ca afecteaza regimul institutiilor fundamentale ale statului.

Astfel, potrivit acestui articol ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.

In opinia noastra, Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 si, implicit, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 reglementeaza in domeniul unor institutii fundamentale ale statului, iar pe de alta parte, normele in cauza afecteaza, in sens negativ, regimul juridic al acestora. Astfel, in ceea ce priveste natura autoritatilor administratiei publice locale (consiliile locale, primarii si consiliile judetene) de institutii fundamentale ale statului, Curtea Constitutionala a statuat prin Decizia nr. 1105/2010 faptul ca acestea sunt institutii fundamentale, aceasta natura fiind deopotriva subliniata de statutul constitutional al acestora, consacrat de art. 120-122 - Administratia publica locala, si de faptul ca organizarea si functionarea lor, se reglementeaza, potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Constitutie, prin lege organica. Or, modificarile operate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 afecteaza regimul acestor institutii, in sens negativ, aducând atingere principiului autonomiei locale, respectiv acelor componente care vizeaza resursele materiale si financiare, prin detasarea de catre prefect a unui functionar public care va deveni ordonator principal de credite pentru activitatile curente, care se poate afla chiar intr-un raport de subordonare implicita cu prefectul, ca reprezentat al executivului in teritoriu. In plus, Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 nu cuprinde prevederi referitoare la durata acestei detasari si nici un termen in care sa se organizeze concursul, aspecte care sunt de natura sa afecteze regimul autoritatilor administratiei publice locale.

In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si pentru modificarea art. 39 alin. (7/2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale si respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 14/2015 incalca prevederile art. 115 alin. (6) si ale art. 120 – art. 122 din Constitutie, republicata".