Pozitia UNPIR fata de proiectul OUG de modificare a Legii insolventei

Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), asociatia profesionala a practicienilor in insolventa cu statut de utilitate publica, a analizat propunerile cu care Ministerul Finantelor Publice  intentioneaza sa modifice legislatia insolventei.

Concluziile UNPIR vin in contextul unei consultari publice lansata de Ministerul Finantelor Publice, in data de 18 septembrie 2018, pe tema unui Proiect de Ordonanta de Urgenta care ar modifica acte normative in domeniul insolventei.

UNPIR apreciaza ca o serie de modificari propuse prin actul normativ au ca scop cresterea incasarilor la bugetul de stat si eficientizarea mecanismelor de recuperare a creantelor, cu respectarea sanselor de redresare a debitorilor aflati in stare de insolventa, precum cele referitoare la conversia creantelor bugetare in actiuni, cu acordul creditorului bugetar, posibilitatea cesionarii creantelor bugetare, precum si posibilitatea, pentru creditorii bugetari, de a aproba planuri de reorganizare care prevad plata creantelor bugetare intr-un cuantum mai mic decat 100% din valoarea creantei inscrisa in tabelul definitiv.Potrivit unui comunicat de presa, pentru ca demersul initiat de catre Guvern de imbunatatire a legislatiei in materia insolventei sa fie unul eficient, UNPIR prezinta o serie de observatii pentru a fi avute in vedere la elaborarea actului normativ, astfel incat actul normativ sa produca un impact pozitiv asupra legislatiei relevante in materie.

Comunicatul UNPIR:

“Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), asociatia profesionala a practicienilor in insolventa cu statut de utilitate publica, a analizat propunerile cu care Ministerul Finantelor Publice (MFP) intentioneaza sa modifice legislatia insolventei.

Concluziile UNPIR vin in contextul unei consultari publice lansata de Ministerul Finantelor Publice, in data de 18 septembrie 2018, pe tema unui Proiect de Ordonanta de Urgenta care ar modifica acte normative in domeniul insolventei.

UNPIR apreciaza ca o serie de modificari propuse prin actul normativ au ca scop cresterea incasarilor la bugetul de stat si eficientizarea mecanismelor de recuperare a creantelor, cu respectarea sanselor de redresare a debitorilor aflati in stare de insolventa, precum cele referitoare la conversia creantelor bugetare in actiuni, cu acordul creditorului bugetar, posibilitatea cesionarii creantelor bugetare, precum si posibilitatea, pentru creditorii bugetari, de a aproba planuri de reorganizare care prevad plata creantelor bugetare intr-un cuantum mai mic decat 100% din valoarea creantei inscrisa in tabelul definitiv.

Pentru ca demersul initiat de catre Guvern de imbunatatire a legislatiei in materia insolventei sa fie unul eficient, UNPIR prezinta o serie de observatii pentru a fi avute in vedere la elaborarea actului normativ, astfel incat actul normativ sa produca un impact pozitiv asupra legislatiei relevante in materie. Fiecare dintre observatii va fi detaliata in a doua parte a acestui document, intr-o sectiune de argumente tehnice.

Demersul nostru este constructiv si vine in contextul in care, pe de o parte in spatiul media au fost lansate acuzatii si opinii pro si contra din partea mai multor profesii liberale care au activitati in domeniul insolventei (evaluatori, avocati...etc), iar pe de alta parte majoritatea profesionistilor isi exprima ingrijorarea ca unele modificari vor conduce la o practica neunitara in instante si la invocarea multor exceptii de neconstitutionalitate.

Observatii:

- Includerea unui prag alternativ pentru depunerea cererii de intrare in insolventa, daca exista si creante bugetare, este discriminatorie din punct de vedere constitutional, creeaza efecte economice negative asupra participantilor la procedura, furnizori, si va diminua incasarile bugetare;

-Desemnarea practicianului in insolventa, aleatoriu, de catre instanta de judecata nu este eficienta, nu va duce la accelerarea procedurii si nu va creste incasarile bugetare;

- Introducerea unei sanctiuni a practicianului in insolventa, precum cea de 30%-50% din cuantumul cererii de plata, este disproportionata. Aceasta sanctiune ar trebui sa fie conform altor ipoteze similare reglementate de codul de procedura civila, in suma fixa si aplicata doar daca practicianul, cu rea-credinta, nu solutioneaza cererile de plata in termenul prevazut de lege;

- Textul care reglementeaza starea de incompatibilitate, a practicianului in insolventa care detine simultan calitatea de administrator/lichidator judiciar la un debitor dar si la un creditor al acestuia, trebuie nuantat pentru a se evita exacerbarea efectelor acestuia. Nu trebuie exclusa de plano posibilitatea ca acelasi practician in insolventa sa detina simultan cele doua calitati. Cel mai adesea practicienii in insolventa cu experienta in gestionarea proiectelor mari de insolventa au in portofoliu debitori care pot detine creante nesemnificative, care nu au caracter decizional in procedura si necontencioase in cadrul unor proceduri de insolventa complexe, in special insolventa grupului de societati unde exista o reglementare speciala in legea insolventei.

Propuneri:

Citește continuarea pe Monitorul Justiției