Pozitia AMR fata de Raportul MCV

Asociatia Magistratilor din Romania, prezidata de judecatorul Gabriela Baltag (foto), a dat publicitatii, marti 2 februarie 2016, punctul sau de vedere cu privire la continutul ultimului Raport al Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV).

>>Comunicatul AMR:

"Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) retine ca fiind neconform continutul Raportului Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare dat publicitatii la Bruxelles la 27.01.2016 si, prin urmare, nepotrivit entuziasmul autoritatilor care au impartasit in totalitate concluziile mentionate.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) doreste sa aminteasca faptul ca un raport politic, asa cum este cel amintit mai sus, nu poate sa surprinda complet si cu obiectivitate realitatea justitiei romanesti, dupa cum se contureaza aceasta, prin implinirile si dificultatile pe care le traieste in fiecare zi.

Este adevarat ca Romania a inregistrat progrese importante in lupta impotriva coruptiei, indiferent de nivelul pana la care a operat acest flagel social distructiv de progres, aceasta bariera in calea modernizarii statului, dar identificarea, absolutizarea realizarilor justitiei numai cu acest segment reprezinta o prezentare hiperbolizata.

Enumerarea doar a unor institutii apreciate ca fiind cheie in '...ce priveste consolidarea credibilitatii si profesionalismului sistemului judiciar prin obtinerea, in timp, a unor rezultate solide', excluzand, cu exceptia instantei supreme, din acest demers, activitatea majoritatii celorlalte instante, esentiale in infaptuirea progreselor din ultimii ani, dovedeste o intelegere deformata a fenomenului judiciar romanesc.

Tragerea la raspundere penala, prevenirea si, in final, reducerea fenomenului de coruptie nu reprezinta doar atributul unei structuri de parchet, iar mentionarea unor cauze pentru care nu exista o solutie finala, ca fiind un simbol, este o atitudine nespecifica modalitatii de evidentiere a justitiei care '...nu doar trebuie facuta, trebuie sa se si vada ca s-a facut justitie' (n.a. - Comentariu asupra Principiilor de la Bangalore privind conduita judiciara, valoarea 3 Integritatea, 3.2, Editura C.H. Beck, pag. 77), adica actul de justitie trebuie finalizat.

Atunci cand aminteste despre respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, raportul nu precizeaza care este impactul pe care trebuie sa-l aiba asupra sistemului judiciar recenta Rezolutie legislativa a Parlamentului European referitoare la propunerea de directiva privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si ale dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale.

Se impunea a fi facute precizari mai ales sub aspectul garantarii de masuri adecvate din partea autoritatilor publice atunci cand acestea comunica informatii catre mass-media referitoare la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate atat timp cat nu s-a dovedit, conform legii, ca sunt vinovate, dar si demersurile ce se impun pentru ca aceste persoane sa nu mai fie prezentate in public sau in instanta prin utilizarea de masuri de constrangere fizica, decat in anumite situatii specifice sau din motive de securitate.

Sustinerea faptului ca intrarea in vigoare a noilor coduri a fost un succes, prin indicarea unei perceptii generale de satisfactie din partea practicienilor, minimalizand impactul si consecintele negative pe care le presupun multiplele decizii de neconstitutionalitate, dar si necorelarile legislative identificate, care nu au fost inlaturate, reprezinta o situatie diferita de adevaratul impact al procesului reformator asupra sistemului judiciar.

Neabordarea unor subiecte esentiale ce au preocupat justitia, mai ales in anul 2015, care nici pana in prezent nu sunt pe deplin lamurite, anume stabilirea masurii in care exista sau nu o implicare a serviciilor de informatii in actul de judecata, dar si confirmarea cu documente, a verificarilor ce trebuiau realizate pentru intreaga perioada, de la intrarea in vigoare a legii, pentru a stabili cu certitudine daca in justitie sunt agenti sau colaboratori ai organelor de securitate, ca politie politica sau lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, reprezinta o dovada ca monitorizarii i-au scapat aspecte importante in examinarea independentei si credibilitatii sistemului judiciar.

Problema numirilor in functiile de conducere pentru marile parchete, dar si pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie, numiri ce se vor realiza in anul 2016, situatie deloc neglijabila, obliga la o analiza si din perspectiva excluderii oricarei invoieli politice, care daca se va repeta, la fel ca in trecut, va fi in masura sa afecteze intreaga procedura, indiferent cat de transparenta, clara si predefinita se recomanda.

Astfel, judecatorii si procurorii trebuie alesi in vederea ocuparii acestor functii pe criteriile de profesionalism, independenta, integritate, criterii deja consacrate, fiind excluse alte abordari care pot duce la pierderea increderii sociale in sistemul judiciar.

Niciunele dintre neregularitatile semnalate nu beneficiaza in raportul prezentat de o abordare corespunzatoare, in masura sa ne convinga ca exista cu adevarat dorinta de a se realiza o radiografie anuala, completa si obiectiva a sistemului judiciar, motiv pentru care Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) solicita ca pe viitor sa fie inlaturate toate disfunctiile precizate.

judecator Gabriela Baltag

Presedinte Asociatia Magistratilor din Romania"