Opinia Baroului Brasov referitoare la initiativa legisiativa de modificare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic

Potrivit prevederilor Anexei 2 a Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, profesia de avocat si profesia de consilier juridic sunt doua profesii distincte.

Profesia de avocat si profesia de consilier juridic difera atat sub raportul esentei lor cat si sub raportul modului de organizare si exercitare. In timp ce profesia de avocat este o profesie libera si independenta, cu organizare si functionare autonome (art. 1 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat) profesia de consilier juridic este una caracterizata prin dependenta fata de angajator, care pune la indemana consilierului juridic mijloacele necesare exercitarii profesiei dar si remuneratia acestuia (art. 2 si urm. din Legea nr. 513/2004 si art. 24 din proiectul de modificare a Legii nr. 514/2003). Chiar si reprezentarea pe care consilierul juridic o acorda angajatorului este intemeiata pe un raport de prepusenie, de cele mai multe ori grefat pe un raport de munca.

Propunerea de modificare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic incearca sa estompeze, amalgameze si pana la urma sa aneantizeze diferentele dintre aceste doua profesii. Daca ar fi adoptata, efectele nocive ale acestei propuneri pot fi decelate nu numai ca un atac la adresa profesiei de avocat, ci, mai ales, ca o perturbare grava a functiilor pe care aceste doua profesii le exercita intr-o societate organizata.

1. Astfel, potrivit prevederilor Art. 2 din Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, activitatea profesionala reglementata reprezinta activitatea profesionala pentru care accesul sau exercitarea este conditionata, direct sau indirect, in conformitate cu legislatia romana in vigoare, de detinerea unui document care sa ateste nivelul de formare profesionala.

Daca atat avocatul cat si consilierul juridic sunt absolventi ai unor studii juridice superioare, admiterea lor in respectivele profesii reglementate este supusa unor exigente diferite. Nimic nu s-ar opune ca un consilier juridic sa devina avocat, in conditiile legii avocaturii, avand fie o experienta indelungata in activitate, fie demonstrand, prin examen, nivelul sau de formare profesionala.

Reformuland, insa, competentele si atributiile consilierului juridic astfel incat acestea sa se suprapuna peste cele ale avocatului, echivaleaza cu a permite unei persoane sa exercite o profesie reglementata rara sa faca parte din corpul celor autorizati legal sa o exercite. A se vedea, in acest sens, similaritatea prevederilor art. 4 din proiectul de modificare a Legii nr. 514/2003 cu cele ale art. 3 din legea nr. 51/1995.

2. In mod traditional profesia de consilier juridic a fost exercitata ca o functie interna a organismului juridic reprezentat, de unde si raportul de munca sau de subordonare in temeiul caruia acesta isi desfiisura activitatea. Proiectul de modificare a Legii nr. 514/2003 tinde sa elimine aceasta dependenta traditionala si sa confere independenta acestei profesii, statuand ca profesia este independenta si distincta, cu organizare si exercitare autonoma (art. 3e din proiect, pastisa a textului art. 1 din legea nr. 51/1995). Mai mult, si sub aspectul organizarii, proiectul de modific.are a Legii nr. 514/2003 copiaza modelul organizatoric al avocaturii, consilierul juridic care isi desfasoara activitatea in societati profesionale devenind un liber profesionist.

Rezultatul adoptarii proiectului de modificare a Legii nr. 514/2003 este, fara indoiala, aparitia unor avocati de mana a doua, care fara sa acceada la aceasta profesie in conditiile legii, vor putea realiza aceleasi servicii juridice, in aceleasi conditii si adresate acelorasi clienti (persoane juridice de drept public si drept privat). Pe aceasta cale, ceea ce nu au reusit barourile constitutionale (compuse, in marea lor majoritate din consilieri juridici care, cu incalcarea legii, si-au arogat calitatea de avocat) ar putea reusi adunarea legiuitoare, daca ar adopta acest proiect.

S-ar crea astfel doua profesii paralele, dintre care una ar fi degrevata de exigentele profesiei de avocat (publicitate, raspundere, interdictii, etc) dar si lipsita de un nivel de formare profesionala continua comparabil si compatibil.

3. Cui prodest? Fara indoiala, doar acelei categorii de absolventi ai facultatilor de drept care nu a putut sa dobandeasca calitatea de avocat in conditiile legii si care incearca acum, prin usa din dos, sa acceada pe scena reprezentarii si asistarii juridice a persoanelor fizice si juridice, rara distinctie.

Este benefica pentru societate o asemenea solutie de asistenta sociala? Se creeaza astfel o competitie onesta intre doua profesii, dintre care una se afla in criza identitara? Dimpotriva, prin acest paralelism inspirat din precepte straine de conceptia liberala care trebuie sa domine organizarea si exercitarea profesiei, se compromite calitatea de avocat si, dupa multi ani in care accesul la profesie a fost unul fundamentat pe cunoastere, cu tendinta de a transforma avocatura intr-o meritocratie, se cade intr-un pagubos egalitarism, in deserviciul justitiabililor. S-ar crea astfel, doua corpuri profesionale distincte, care desfasoara aceesi activitate profesionala, dar in conditii diferite.

4. Daca in 1990 statul ar fi putut sa organizeze profesia de avocat prin unificarea acesteia cu cea de consilier juridic, conditiile sociale, economice sau profesionale nu mai permit acum o asemenea masura care ignora evolutia separata, timp de peste 25 de ani, a acestor doua profesii, care trebuie sa-si mentina identitatea pentru a nu bulversa o activitate esentiala pentru un stat de drept.

Consilierii juridici pot oricand dobandi calitatea de avocat, in conditiile legii, fara sa fie necesare masuri de altruism legislativ pre-electoral care sa le acorde global si nediscriminatoriu aceasta calitate.

Consiliul Baroului Brasov

Prin DECAN,

Av. Cristina Reveica GHEORGHE (foto).

sursa text: www.unbr.ro

sursa foto: www.ziare-pe-net.ro