Marile corporatii care insala, corup sau fac evaziune platesc bani, dar scapa de sanctiuni mai grave

Printr-un soi de neo-imperialism juridic pe care il practica la nivel global, SUA judeca si condamna penal nu numai multinationale cu activitati sau extensii pe teritoriul sau, ci si persoane fizice, indiferent de nationalitate si rezidenta.

Este vorba, de regula, de infractiuni de coruptie, evaziune fiscala si spalare de bani, dar deseori SUA penalizeaza companii sau persoane fizice non-rezidente pentru incalcarea unor embargouri impuse unor state inamice SUA. Pentru a afecta si mai mult statutul organic al persoanei juridice si drepturile fundamentale ale persoanelor fizice, statele mari ale Uniunii Europene, inclusiv Franta si Germania, au adoptat reguli similare. In special a fost importata practica “negocierii” pedepsei penale, care se concretizeaza, intr-un prim pas, in recunoasterea faptelor si, in al doilea pas, in plata unor sume de bani cu titlu de amenda penala sau de despagubiri, fara a se mai aplica pedeapsa cu inchisoarea. In acest fel, corporatiile europene si managerii lor de top scapa si de pedepsele prevazute in legea americana, mult mai severe decat cele din UK, Franta, Germania sau Italia.

Marile corporatii care insala si corup sau fac evaziune fiscala si spalare de bani, mai ales bancile, platesc niste bani, la fel si managerii lor de top, dar scapa de sanctiuni mai grave. Sumele implicate* aproape ca nu conteaza in bilantul corporatiei, intrucat se includ in costuri (pe care le suportam noi, in calitate de consumatori) sau in pierderi fiscale care diminueaza impozitele si taxele (pe care le suportam tot noi, in calitate de contribuabili). Pentru managerii care isi recunosc faptele penale platesc firmele de asigurare de raspundere profesionala, ceea ce ne face tot pe noi responsabili, intrucat primele de asigurare de raspundere profesionala sunt costuri ale comerciantilor, iar sumele achitate cu titlu de despagubire majoreaza costul asigurarilor de viata sau de bunuri pe care le "cumparam" de la firmele de asigurari, pentru ca suntem obligati prin lege.

Citește continuarea pe Monitorul Justiției