LEGILE JUSTITIEI – Punctul de vedere al SAB referitor la proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legilor 303/2004, 304/2004 si 317/2004

Societatea Avocatilor din Bucuresti, prezidata de avocatul Danny Gabriel Bardan-Raine (foto), a dat publicitatii, luni 17 octombrie 2016, un punct de vedere referitor la proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Comunicatul SAB:

"Prin proiectul de act normativ aflat in dezbatere la Ministerul Justitei, mai exact prin Art. I pct. 55, se propune modificarea art. 76 din Legea nr. 303/2004 [1] dupa cum urmeaza:

'Art. 76 – (1) Judecatorii si procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, in scopul apararii intereselor lor profesionale, precum si la cele prevazute de art. 11 alin. (3), putand face parte din organele de conducere ale acestora.

(2) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora cu o vechime de cel putin 18 ani in aceste functii, care au fost eliberati din functie din motive neimputabile, au dreptul sa devina, fara examen, avocati, mediatori, notari publici sau executori judecatoresti.'

Se identifica asadar o propunere legislativa cu un vadit caracter neconstitutional prin care se aduce o grava atingere principiilor fundamentale ale profesiei de avocat si principiului securitatii juridice ca fundament al statutului de drept.

Astfel, prin aceasta propunere legislativa se doreste o trecere a judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si personalului de specialitate juridica asimilat acestora [2] care au o anumita vechime, dintr-o profesie salarizata cu un regim juridic special intr-o profesie liberala cu caracter juridic, fara a se verifica in prealabil daca aceste persoane indeplinesc conditiile pentru a desfasura o astfel de activitate. Profesia liberala este reprezentata de vointa practicienilor acestei profesii de a se supune unor standarde etice si profesionale care exced cerintelor legale minime si care sunt reglementate atat la nivel national, cat si la nivel european. Selectia persoanelor care realizeaza activitatile juridice specifice profesiei de avocat trebuie realizata numai pe baza unor competente profesionale temeinice care sunt in prealabil verificate in mod corespunzator, astfel incat sa existe o protectie pentru beneficiarii serviciilor juridice si sa se urmareasca totodata indeplinirea actului de justitie in bune conditii.

Profesia de avocat ca si profesie liberala presupune furnizarea unui serviciu de mare valoare cu un caracter profund intelectual in baza unei formari profesionale de un inalt nivel academic, existenta unui interes general legat de prestarea serviciului respectiv, furnizarea de servicii cu titlu personal, pe propria raspundere si in mod independent din punct de vedere profesional, existenta unei relatii de incredere intre client si avocat, accentul fiind pus mai degraba pe acordarea celor mai bune servicii posibile in beneficiul clientului, iar nu pe maximizarea profitului, respectarea unor reglementari profesionale etice, stricte si clar definite. [3]

Profesia de avocat implica o activitate juridica complexa care necesita cunostinte vaste si temeinice din mai multe domenii ale dreptului, astfel incat serviciile juridice acordate sa fie in totalitate profitabile clientului. Activitatea juridica realizata de catre judecatori, procurori, magistrati – asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora determina prin specificul acestora o ultraspecializare pe cateva ramuri de drept, in detrimentul celorlalte ramuri ale dreptului.

Este de esenta profesiei de avocat necesitatea cunoasterii reglementarilor profesionale statutare, etice si deontologice astfel incat sa existe o minima garantie a conformitatii serviciile juridice acordate clientului de catre avocat, raportat la standardele aplicabile la nivel national si european.

Pe cale de consecinta, verificarea insusirii cunostintelor necesare pentru a exercita profesia de avocat reprezinta o cerinta indispensabila intr-o societate democratica care respecta criteriile de selectie a valorilor bazate pe competenta profesionala, transparenta si egalitate de sansa in randul cetatenilor.

Apreciem ca prin propunerea legislativa se aduce atingere inclusiv principiului securitatii juridice ca fundament al statutului de drept, acesta exprimand, in esenta, faptul ca cetatenii trebuie protejati 'contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecuritati pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta risca sa o creeze.' Importanta respectarii principiului securitatii juridice pentru existenta statului de drept impune o mai mare atentie acordata calitatii legii. Fata de toate aspectele invederate, apreciem ca fiind utila o recomandare a Consiliului de Stat francez, determinata de constatarea agravarii problemelor legate de securitatea juridica oferita de legislatia franceza: 'sa legiferam mai putin, dar sa legiferam mai bine.' [4]

Sub aspectul neconstitutionalitatii dispozitiei legale analizate din cadrul propunerii legislative, aratam faptul ca prin art. 14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative se instituie principiul unicitatii reglementarii in materie care stabileste la alin. (1) ca 'Reglementarile de acelasi nivel si avand acelasi obiect se cuprind, de regula, intr-un singur act normativ'. De la acest principiu exista o exceptie prevazuta in alin. (2) in sensul ca 'Un act normativ poate cuprinde reglementari si din alte materii conexe numai in masura in care sunt indispensabile realizarii scopului urmarit prin acest act.'

Observam asadar ca ne aflam in prezenta unei dispozitii legale prin care se urmareste modificarea si completarea implicita a actelor normative de organizare si exercitare a unor profesii liberale printre care si profesia de avocat si care se doresc a fi reglementate intr-un act normativ distinct ce are ca si obiect statutul judecatorilor si procurorilor.

Consideram ca nu sunt indeplinite exigentele exceptiei de la principiul unicitatii reglementarii in materie, prevazuta de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, deoarece actele normative care reglementeaza organizarea si exercitarea anumitor profesii liberale nu pot fi considerate materii conexe actului normativ privind statutul judecatorilor si procurorilor. O profesie liberala precum profesia de avocat sau profesia de notar presupune o organizare si o functionare autonoma si un caracter independent in exercitarea activitatii, fiind exclusa asadar o relatie de conexitate sub aspectul reglementarii activitatii in raport cu judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora.

Un aspect important il reprezinta faptul ca in expunerea de motive a proiectului de lege nu se identifica niciun argument care sa justifice necesitatea adoptarii propunerii legislative de la Art. I pct. 55 de modificare a art. 76 din Legea nr. 303/2004. In aceeasi ordine de idei se constata faptul ca nu ne aflam in prezenta unei reglementari indispensabile realizarii unui scop legitim urmarit prin proiectul de act normativ.

Pe cale de consecinta, apreciem ca dispozitia legala din proiectul de lege, mai exact Art. I pct. 55 de modificare a art. 76 din Legea nr. 303/2004 in sensul completarii art. 76 cu alin. (2), contravine principiului legalitatii consacrat de art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei.

Presedinte,

Avocat Bardan – Raine Danny Gabriel".

___________________________

[1] Forma actuala a art. 76 din Legea nr. 303/2004: 'Art. 76 – Judecatorii si procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, in scopul apararii intereselor lor profesionale, precum si la cele prevazute de art. 11 alin. (3).'

[2] Din categoria personal de specialitate juridica asimilat fac parte, cu titlu exemplificativ: functionarul de la Biroul comunicare si IT din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie din subordinea Ministerului Justitiei, functionarul din cadrul Directiei tehnologia informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, functionarul de la Directia resurse umane din cadrul Ministerului Justitiei; A se vedea http://www.juridice.ro/450431/necesitatea-eliminarii-din-legislatie-a-categoriei-personalului-de-specialitate-juridica-asimilat-judecatorilor-si-procurorilor.html.

[3] A se vedea si Avizul comitetului Economic si Social European pe tema 'Rolul si viitorul profesiilor liberale in societatea civila europeana a anului 2020' – 2014/C 226/02, pct. 2.7.

[4] I. Predescu, M. Safta, Principiul securitatii juridice, fundament al statului de drept, Buletinul Curtii Constitutionale nr. 1/2009.

sursa: sab-lex.ro