Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la Legea statutului alesilor locali (sesizarea)

Presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto) a trimis Curtii Constitutionale, miercuri 22 iunie 2016, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.

Sesizarea:

„Bucuresti, 22 iunie 2016

Domnului Valer Dorneanu

Presedintele Interimar al Curtii Constitutionale

In temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea

SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali modifica dispozitiile referitoare la incetarea de drept a calitatii de consilier local si de consilier judetean, respectiv a calitatii de primar si de presedinte al consiliului judetean. In urma modificarii prevazute la articolul unic pct. 1 (art. 9 lit. f din Legea nr. 393/2004) si pct. 2 (art. 15 lit. e) din Legea nr. 393/2004), aceste calitati inceteaza in caz de condamnare, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate cu executare. Totodata, prin pct. 3 al legii se completeaza art. 15 alin. (2) cu o noua litera, lit. e1), prin care se deroga de la regula nou instituita la pct. 2, in cazul mandatelor de primar si de presedinte al consiliului judetean pentru infractiunile de dare si de luare de mita. Astfel, acestea vor inceta de drept in caz de condamnare, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru infractiunile de coruptie prevazute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale.

Motivele prezentei sesizari vizeaza aspecte de neconstitutionalitate constand in incalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) si alin. (5), ale art. 11 alin. (1) si alin. (2), ale art. 16 si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie.

Interventia legislativa asupra art. 9 lit. f) si art. 15 lit. e) din legea dedusa controlului de constitutionalitate conduce la interpretarea ca se permite continuarea exercitarii mandatului de consilier local, consilier judetean, primar si presedinte al consiliului judetean de catre o persoana condamnata penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu suspendarea executarii pedepsei (art. unic pct. 1 si 2 din lege). Consideram ca fie completarea realizata nu poate fi interpretata decat in sensul jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale ce nu face distinctie in functie de modalitatile de individualizare judiciara a pedepsei, ci mentioneaza doar faptul ca pedeapsa privativa de libertate trebuie executata (in formele prevazute de legislatia penala in vigoare), fie intentia legiuitorului a primit o redactare defectuoasa, ipoteza in care aceasta nu respecta nici cerintele de claritate si previzibilitate a legii, asa cum rezulta acestea din art. 1 alin. (5) din Constitutie si au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, si nici exigentele principiului egalitatii, asa cum rezulta acesta din art.16 din Constitutie. Astfel, pierderea mandatului de catre alesul local ce este condamnat prin 'hotarare judecatoreasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate cu executare' presupune ca instanta judecatoreasca a stabilit in mod definitiv vinovatia condamnatului si a aplicat o pedeapsa privativa de libertate. Odata aplicata pedeapsa, ea urmeaza a fi executata in conditiile prevazute de Codul penal si individualizate in fiecare caz in parte de instanta de judecata. Prin urmare toate pedepsele privative de libertate aplicate de instante sunt 'cu executare', chiar daca executarea poate fi realizata, in concret, in penitenciar sau prin una din modalitatile prevazute in Capitolul V privind individualizarea executarii pedepsei din Codul penal. Prin urmare, fie prevederile art. 9 lit. f) si ale art. 15 lit. e) din legea dedusa controlului de constitutionalitate trebuie interpretate in sensul celor deja statuate de Curtea Constitutionala, fie ele nu se coreleaza cu prevederile legale in vigoare referitoare la aplicarea pedepselor privative de libertate si modul lor de executare, generand astfel, incertitudine juridica si contravenind art. 1 alin. (5) din Constitutie. (a se vedea si deciziile Curtii Constitutionale nr. 1/2012, nr. 494/2012, nr. 1/2014).

Noua optiune a legiuitorului este conjuncturala, nu ia in considerare un interes social real si vine in contradictie cu valorile sociale ocrotite prin lege. in opinia noastra, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penala si cu privire la care instanta a considerat ca prezinta un pericol social sa continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natura sa asigure exercitarea functiilor si demnitatilor publice in coordonatele statului de drept.

Astfel, incetarea mandatului de ales local este dictata, pe de o parte, de ratiuni ce tin de imposibilitatea obiectiva a exercitarii functiei pe perioada executarii unei pedepse private de libertate, iar pe de alta parte de nevoia de a asigura protectia prestigiului functiei exercitate, care nu poate fi rezumata doar la indeplinirea indatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune si pastrarea unei conduite sociale, morale care sa mentina increderea acordata de electorat. Din aceasta perspectiva, subliniem ca potrivit Legii nr. 393/2004, in exercitarea mandatului, alesii locali se afla in serviciul colectivitatii locale si sunt responsabili in fata acesteia, iar o conditie a exercitarii mandatului o reprezinta depunerea juramantului potrivit caruia alesul local se obliga la respectarea Constitutiei si a legilor. Mai mult, plasarea alesului local condamnat (fie chiar si cu suspendarea executarii pedepsei) in afara cadrului legal de exercitare a functiei este realizata si prin incompatibilitatea existenta intre specificul raportului juridic penal si acea componenta a functiei si demnitatii publice ce presupune exercitiul autoritatii publice. Este de neconceput ca statul, in calitate de subiect pasiv general al infractiunii si titular al dreptului de tragere la raspundere penala, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, sa permita exercitarea autoritatii publice de catre persoana condamnata.

De altfel, instanta de contencios constitutional, a statuat ca exercitarea in mod netulburat a functiei dobandite ca urmare a optiunii electorale nu este un drept absolut, acesta fiind protejat de prevederile Constitutiei atat timp cat se realizeaza cu respectarea conditiilor prevazute de aceasta si de legi. Or, savarsirea unei fapte penale pentru care exista o condamnare definitiva la pedeapsa cu inchisoarea plaseaza, prin ea insasi, alesul local in afara cadrului legal de exercitare a functiei, prin incalcarea juramantului de a respecta prevederile Constitutiei si ale legilor, asumat potrivit Legii nr. 393/2004, iar consecintele legale pe care nerespectarea conditiilor de exercitare a unei functii le antreneaza nu pot fi considerate o restrangere a exercitiului acelei functii (Decizia nr. 66/2016 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016). Totodata, in privinta incetarii de drept a mandatului de ales local in ipoteza condamnarii la pedeapsa inchisorii, Curtea Constitutionala a retinut ca un argument in plus (celui al imposibilitatii obiective a exercitarii functiei) pentru care nu trebuie distins in functie de modul de individualizare a executarii pedepsei privative de libertate, respectiv intre ipoteza condamnarii la inchisoare cu executare si ipoteza suspendarii executarii pedepsei este acela ca este necesara protectia prestigiului functiei exercitate, care nu poate fi rezumata doar la indeplinirea indatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune si pastrarea unei conduite sociale, morale care sa mentina increderea acordata de electorat.

Interpretarea sistematica a prevederilor art. 1 alin. (3) si art. 16 din Constitutie pun in evidenta principiul integritatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice (Decizia nr. 418/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014). Or, prin continutul sau normativ, legea dedusa controlului de constitutionalitate se indeparteaza de la acest standard constitutional, nu este justificata de o nevoie sociala reala, si vine in contradictie cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.

Astfel, pentru toate celelalte categorii socio-profesionale legiuitorul a prevazut consecinte drastice atunci cand intervin condamnari la pedepse privative de libertate; de vreme ce pentru salariati (de ex. art. 56 lit. f) din Codul muncii, art. 388 si art. 572 din Legea nr. 95/2006) sau functionari publici (de ex. art. 54 lit. h) coroborat cu art .98 lit. f) din Legea nr.188/1999, art.69 lit. i) din Legea nr. 360/2002, art. 65 lit. f) din Legea nr. 53/2003) contractul de munca sau raportul de serviciu inceteaza ca urmare a condamnarii la pedepse privative de libertate, indiferent de forma sub care se executa aceasta, cu atat mai mult este de asteptat din partea demnitarilor publici asumarea responsabilitatii unei conduite in deplina legalitate si integritate.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Constitutie, cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, iar potrivit alin. (2) nimeni nu este mai presus de lege. Cu privire la principiul general al egalitatii Curtea Constitutionala a statuat ca 'principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. In consecinta, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice' (Decizia nr. 1/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodata, Curtea a retinut si ca, pentru a exista o incalcare a principiului egalitatii, trebuie ca intre persoanele carora li se aplica acelasi regim juridic sa existe diferente nejustificate obiectiv si rezonabil (Decizia nr. 127/2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 9 iunie 2016).

Combaterea coruptiei reprezinta o cerinta reala a societatii romanesti si o componenta de baza a dialogului Romaniei cu partenerii sai europeni. Din aceasta perspectiva, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constitutionalitate, in ceea ce priveste infractiunile de coruptie prevazute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infractiuni de coruptie, contravine art. 1 alin. (3) si alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) si alin. (2).

Potrivit art. 11 din Constitutie, statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Romania a ratificat prin Legea nr. 365/2004 Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003 care la art. 5 par. 1 prevede ca 'fiecare stat parte elaboreaza si aplica sau are in vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului sau juridic, politici de prevenire a coruptiei eficiente si coordonate care favorizeaza participarea societatii si care reflecta principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice si bunurile publice, de integritate, transparenta si responsabilitate'. De asemenea, la art. 8 par. 1 si 2 se prevede ca 'pentru a lupta impotriva coruptiei, fiecare stat parte incurajeaza in mod special integritatea, cinstea si raspunderea agentilor publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului sau juridic. in particular, fiecare stat parte se straduieste sa aplice, in cadrul propriilor sisteme institutionale si juridice, coduri sau norme de conduita pentru exercitarea corecta, onorabila si corespunzatoare a functiilor publice.'

Totodata, prin Legea nr. 27/2002 Romania a ratificat Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 care proclama in Preambul 'necesitatea de a urma cu prioritate o politica penala comuna care tinde sa protejeze societatea impotriva coruptiei, inclusiv prin adoptarea unei legislatii si a masurilor preventive adecvate' si subliniaza faptul ca 'coruptia constituie o amenintare pentru democratie, preeminenta dreptului si drepturile omului, submineaza principiile de buna administrare, echitate si justitie sociala, denatureaza concurenta, impiedica dezvoltarea economica si pune in pericol stabilitatea institutiilor democratice si bazele morale ale societatii'. De asemenea, sunt prevazute faptele de coruptie care ar trebui incriminate de catre statele parte la Conventie, acestea avand o sfera larga de cuprindere care nu se limiteaza doar la luarea si darea de mita.

Prin introducerea lit. e1) la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 se prevede ca incetarea mandatului de ales local intervine in cazul condamnarii, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, doar pentru infractiunile de coruptie prevazute la art. 289-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare. Or, eficienta cadrului de integritate, precum si asumarea angajamentelor la nivel international de catre statul roman in lupta impotriva coruptiei ar putea fi afectate daca s-ar mentine reglementarea din legea dedusa controlului de constitutionalitate.

Angajamentele internationale asumate de Romania nu pot fi contrazise prin legislatia nationala, intrucat statul roman este obligat sa respecte cu buna-credinta obligatiile asumate la nivel international. Aceste obligatii asumate prin tratate internationale constituie garantii pentru protectia drepturilor si libertatilor cetatenilor, protectia drepturilor acestora constituind un element al statului de drept, prevazut expres de art. 1 alin. (3) din Constitutie.

Prin urmare, diminuarea prin lege a standardelor de integritate si de lupta impotriva coruptiei, in sensul ca incetarea mandatului de ales local intervine doar in cazul condamnarii definitive pentru infractiunile de dare si luare de mita, iar nu si in cazul altor fapte de coruptie prevazute in Codul penal si in alte legi speciale, este de natura sa afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum si angajamentele internationale asumate de Romania. Se incalca, in consecinta art. 11 coroborat cu art. 1 alin. (3) din Constitutie.

In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali este neconstitutionala.

PRESEDINTELE ROMANIEI

KLAUS - WERNER IOHANNIS”.