ICCJ. Participarea presedintelui Livia Stanciu la prezentarea bilantului Inspectiei Judiciare pe 2015 (alocutiunea)

Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat publicitatii un comunicat de presa privind participarea presedintelui instantei supreme, judecatorul Livia Stanciu (foto), la sedinta de prezentare a Raportului de activitate al Inspectiei Judiciare pe anul 2015.

---

Evenimentul a avut loc vineri, 25 martie 2016, in Sala de Marmura a Cercului Militar National, in prezenta presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, a vicepresedintelui CSM Luminita Palade, a prim-adjunctului Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Bogdan Licu, a consilierului ministrului Justitiei Cornelia Adriana Sandru, a unor membri ai CSM, presedinti si vicepresedinti ai curtilor de apel, procurori generali si procurori sefi ai parchetelor din tara, precum si reprezentanti ai altor institutii publice.

Potrivit comunicatului, in cadrul evenimentului, presedintele ICCJ a adresat un mesaj de felicitare conducerii Inspectiei Judiciare pentru rezultatele obtinute in anul 2015 si pentru eforturile depuse in realizarea importantelor obiective care ii revin in asigurarea bunului mers al sistemului national de justitie.

Alocutiunea presedintelui ICCJ Livia Stanciu:

„Stimate domnule Inspector-sef,

Onorat prezidiu,

Onorata asistenta,

Distinsi invitati,

Dragi colegi,

Este o deosebita placere pentru mine sa ma aflu azi la sedinta de prezentare a bilantului activitatii Inspectiei Judiciare pentru anul 2015.

Invitatia pe care mi-ati facut-o, domnule inspector-sef, ma onoreaza si imi ofera placutul prilej de a adresa, tuturor colegilor judecatori si procurori inspectori, precum si personalului din aparatul propriu al Inspectiei Judiciare, felicitari pentru eforturile depuse pe parcursul anului 2015 in realizarea importantelor obiective ce va revin in asigurarea bunului mers al sistemului national de justitie.

Am remarcat comparatia pe care domnul Inspector –sef Lucian Netejoru a facut-o in 'Cuvantul-inainte' al domniei sale la Raportul de activitate al Inspectiei Judiciare pentru anul 2015, intre dificultatea cu care se confrunta un sofer in conditiile unui trafic dificil, daca are un traseu bine stabilit, pe care este decis sa il parcurga respectand cu strictete regulile de circulatie, si mai ales daca este o persoana dinamica, ferma si politicoasa, pe de o parte, si dificultatea misiunii avute de Inspectia Judiciara, pe de alta parte.

Mi-as permite sa adaug, domnule Inspector-sef, la comparatia facuta de dumneavoastra, inca un element: dificultatea data de aspectul drumului, care este ca o linie subtire, pe care soferul este nevoit sa o urmareasca pentru a nu o depasi nici in stanga nici in dreapta, astfel incat drumul parcurs sa asigure echilibrul fin intre cei doi parapeti uriasi ce il strajuiesc: raspunderea si responsabilizarea magistratului, pe de o parte, si independenta acestuia, de cealalta parte.

Pentru ca, prin insasi misiunea ce ii revine in cadrul constructiei sistemului de justitie roman, Inspectia Judiciara se afla tocmai la confluenta acestor doua mari cerinte ale unui sistem de justitie democratic: pe de o parte, necesitatea asigurarii unor garantii reale si efective in ceea ce priveste principiul independentei ce trebuie sa le guverneze magistratilor activitatea, iar, pe de alta parte, necesitatea responsabilizarii corpului de magistrati in vederea preintampinarii sau, dupa caz, sanctionarii abaterilor acestora de natura sa cauzeze prejudicierea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor ce sunt subiecte ale actului de justitie.

Plecand de la premisa ca principiul independentei magistratilor a fost creat pentru a proteja oamenii impotriva abuzurilor de putere - fiind o cerinta esentiala si imperativa a oricarui sistem judiciar - dar intelegand, totodata, si faptul ca independenta nu presupune ca activitatea justitiei sa fie infaptuita in functie de preferintele personale ale magistratului - sarcina acestuia fiind aceea de a aplica legea pe baza de fapte si probe - devine esentiala, pe de o parte, stabilirea limitei pana la care poate fi extinsa raspunderea magistratului fara ca independenta acestuia sa fie afectata dar, in egala masura, pe de alta parte, si stabilirea limitelor independentei magistratului astfel incat activitatea de infaptuire a justitiei sa nu devieze intr-un act de impunere a unei vointe ce, in numele independentei, ar putea tinde, la un moment dat, sa devina arbitrara.

Or, tocmai stabilirea acestei limite, ca o componenta majora a activitatii Inspectiei Judiciare, imi pare a fi, poate, cea mai grea dintre sarcinile ce va revin si care face, asa cum este mentionat in Raport, extrem de dificila cuantificarea activitatii dumneavoastra in termenii statistici clasici, termeni ce nu reusesc sa reflecte intotdeauna gradul de complexitate si volumul real al activitatii desfasurate.

Insa, dincolo de aceasta inaptitudine a indicatorilor statistici de a reda adevarata dimensiune a muncii depuse de inspectorii judiciari in anul 2015, parcurgerea lor releva caracterul obiectiv si realist atat al datelor raportate, cat si al constatarilor si concluziilor asumate de institutia dumneavoastra, in privinta celor trei directii principale de activitate, respectiv:

-imbunatatirea performantei organizationale a instantelor si parchetelor;

-responsabilizarea magistratilor;

-apararea independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale (a magistratilor, dar si a sistemului de justitie).

In ceea ce priveste primul aspect, cel referitor la imbunatatirea performantei organizationale a instantelor si parchetelor, acesta, desi reprezinta o latura a activitatii Inspectiei Judiciare mai putin cunoscuta publicului larg - neavand acelasi impact in constiinta publica precum activitatea de responsabilizare a magistratilor, de exemplu - apreciez ca este un domeniu de activitate al Inspectiei Judiciare de o importanta covarsitoare pentru bunul mers al sistemului judiciar.

Fie ca este vorba de controalele privitoare la eficienta manageriala, in scopul verificarii modului de indeplinire a functiilor de conducere pentru asigurarea bunei functionari a instantelor si parchetelor, fie ca este vorba de controalele tematice, in cadrul carora sunt urmarite si analizate aspecte ce pot reprezenta potentiale vulnerabilitati ale sistemului judiciar, volumul urias de date si informatii culese de inspectorii judiciari dar, mai ales, concluziile trase de dumneavoastra la incheierea fiecarui control in parte reprezinta instrumente de lucru extrem de utile pentru fiecare instanta si unitate de parchet, indiferent de gradul de jurisdictie de care apartin, dar, mai ales, reprezinta o baza de lucru importanta aflata la indemana factorilor decizionali, ce le faciliteaza acestora luarea celor mai corecte si bune hotarari cu privire la masurile ce se impun pentru optimizarea Justitiei ca serviciu public, pentru aducerea ei la un nivel de eficienta corespunzator standardelor impuse de traditia democratica de tip european.

In ceea ce priveste cel de al doilea mare domeniu de activitate al Inspectiei Judiciare, cel privitor la responsabilizarea magistratilor - si care, asa cum spuneam mai devreme, reprezinta domeniul de activitate al Inspectiei ce rezoneaza cel mai puternic, poate, in constiinta publicului larg – atentia mi-a fost atrasa, in mod firesc spun eu, de faptul ca in anul 2015 numarul total de sesizari, dar si numarul de actiuni disciplinare exercitate au crescut fata de anii anteriori. Aceasta realitate nu poate si nu trebuie sa ne lase indiferenti pe niciunul dintre cei ce imbracam roba de magistrat. Astfel, chiar daca din numarul total de 7216 de sesizari (cu aproximativ 3000 de sesizari mai multe decat cele inregistrate, de exemplu, in cursul anului 2013) au fost exercitate actiuni disciplinare in doar 51 de cauze (asadar, un procent de doar 0,71% din totalul de sesizari au fost admise) apreciez, totusi, ca ingrijorator faptul ca acest numar de 51 de cauze este mult mai mare decat in anii anteriori (in anul 2013 actiunile disciplinare fiind promovate in doar 28 de cauze, iar in 2014 in 38 de cauze).

Dar ingrijorarea mea este legata – si va vorbesc aici in dubla calitate: atat ca simplu membru al corpului magistratilor, cat si ca titular al actiunii disciplinare – de faptul ca o mare parte a abaterilor vizate de actiunile disciplinare promovate au privit faptele prevazute de dispozitiile art. 99 lit. h) si t) din Legea nr. 303/2004.

Iar daca in privinta faptelor prevazute de art. 99 lit. h), sincer apreciez ca, de indata ce volumul de activitate va fi mai bine echilibrat la nivelul intregului sistem de justitie, vom asista la o scadere considerabila a incidentei acestor dispozitii in activitatea Inspectiei Judiciare, (intarzierile repetate in solutionarea cu celeritate a cauzelor ori in efectuarea lucrarilor, oricat de imputabile ar fi la un moment dat unui magistrat, in opinia mea, isi gasesc, la unele instante si parchete, in continuare, o cauza substantiala in volumul coplesitor de munca), in privinta abaterii reglementata de lit. t) a art. 99 din Legea nr. 303/2004, ma tem ca problema se afla exclusiv in responsabilitatea corpului de magistrati. Incidenta acestei abateri trebuie sa ne ridice tuturor mari semne de intrebare si trebuie sa ne faca sa intelegem ca atata vreme cat exercitarea functiei de magistrat se face in unele cazuri, cu rea-credinta sau grava neglijenta, sistemul de justitie national are o mare problema.

In sfarsit, in ceea ce priveste cel de al treilea pilon al activitatii desfasurate de Inspectia Judiciara, cel al apararii independentei, impartialitatii sistemului judiciar in ansamblul sau, dar si al apararii independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale a judecatorilor si procurorilor, apreciez ca desi ultimul tratat, acesta este de importanta cel putin egala cu celelalte doua anterior mentionate. Concluzia trasa in raport, referitoare la faptul ca in anul 2015 s-a inregistrat, pe de o parte, o diminuare a numarului de solicitari de aparare a independentei, impartialitatii si a reputatiei profesionale a judecatorilor si procurorilor, iar pe de alta parte, o crestere a numarului de solicitari formulate de Consiliul Superior al Magistraturii de verificare a posibilei afectari a independentei si impartialitatii sistemului judiciar, nu face decat sa demonstreze o data in plus faptul ca anul 2015 a fost un an greu pentru Justitia din Romania, inclusiv din perspectiva presiunilor exercitate asupra acesteia de persoane din mediul politic sau din mass-media, care au inteles sa faca declaratii publice de natura sa atraga neincrederea cetatenilor in sistemul de justitie national.

Dragi colegi,

Activitatea desfasurata de dumneavoastra ne ofera oglinda obiectiva in care se reflecta adevaratul chip al Justitiei.

De aceea, munca dumneavoastra este atat de importanta. Pentru ca de felul in care va faceti treaba, de profesionalismul si delicatetea cu care se impune sa gestionati uneori probleme de mare complexitate si sensibilitate juridica, depinde perceptia avuta, in cele din urma, de justitiabili asupra muncii noastre, a tuturor celorlati magistrati.

Rolul dumneavoastra de a fi principala institutie de responsabilizare profesionala a corpului de magistrati va aduce aceasta imensa sarcina morala: de a veghea, alaturi de celelalte institutii judiciare cu competente in materie, la calitatea umana si profesionala a celor ce slujesc Justitia.

Vreau sa va incurajez sa pastrati aceeasi obiectivitate, aceeasi claritate si performanta in activitatea dumneavoastra si, mai ales, va doresc sa va realizati cu succes toate obiectivele pe care vi le-ati propus pentru anul 2016, in principal pe acela de a contribui cat mai mult si mai aplicat la procesul de structurare a corpului de magistrati, intr-unul de inalta tinuta morala si profesionala.

Dragi colegi,

Cred, insa, cu tarie, ca dincolo de stradaniile de a crea un sistem de responsabilizare institutionala a magistratului, cea mai importanta componenta in lupta sistemului judiciar, in vederea atingerii celor mai inalte standarde morale si profesionale, este factorul uman. Cred, prin urmare, ca dincolo de orice mecanism procedural sau institutional, oricat de performant ar fi acesta, responsabilizarea magistratului tine in primul rand de capacitatea fiecarei persoane de a se autoanaliza, de a se raporta numai la lege, la nevoia de dreptate a celor ce intra in salile de judecata si, mai ales, la propria constiinta.

De aceea, toti cei care au ales sa imbrace roba de magistrat si sa exercite prin aceasta nobila profesie o activitate ce implica un atribut divin, au datoria morala de a se comporta la nivelul cerut de acesta, si astfel, de a contribui prin competenta, corectitudinea si propriul prestigiu la restabilirea si mentinerea increderii in Lege si in Justitie. Intr-un cuvant, asa cum spunea Ulpian: 'honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere', respectiv traieste in mod onorabil, nu vatama pe altul si da fiecaruia ce este al sau.

In final, doresc sa va felicit inca o data pentru activitatea dumneavoastra si sa va transmit ca am incredere in competenta dumneavoastra, in bunele dumneavoastra intentii, in proiectele pe care le aveti in perspectiva acestui an si, sper ca si anul 2016 sa fie un an al succesului dumneavoastra, asa cum a fost si anul 2015.

Va multumesc!”.