ICCJ nu are explicatii credibile in ce priveste formarea completelor de 5 judecatori in alta modalitate decat prin tragere la sorti

Pana sa raspunda ICCJ cu acest punct de vedere aveam unele indoieli cu privire la sansele Guvernului de a obtine castig de cauza la Curtea Constitutionala in ce priveste conflictul juridic de natura constitutionala cauzat de problema completelor de 5 judecatori in materie penala.

Indoieile mele aveau legatura cu limitele in care Prim ministrul a sesizat Curtea Constitutionala, motiv pentru care am gasit de cuviinta sa formulez un Amicus curiae.

Dupa aceasta pozitie a ICCJ lucrurile, din punct de vedere strict juridic, sunt mult mai clare. ICCJ nu are explicatii credibile in ce priveste formarea completelor de 5 judecatori in alta modalitate decat cea stabilita de la 1.02.2014 prin Legea nr. 304/2004, adica exclusiv prin tragere la sorti. Aproape ca un avocat aflat intr-o situatie juridica imposibila, dar care trebuie totusi sa improvizeze o aparare cat de cat credibila, ICCJ invoca neclaritatea legii in ce priveste compunerea completelor de 5.

Singura justificare tehnica este aceea ca, desi art. 32 din Legea 304/2004 obliga de la 1.02.2014 ca toti membrii completului sa fie trasi la sorti, un alt text (art. 33) stabilea ca presedintele ICCJ si vicepresedintii ICCJ conduc in calitate de presedinte (prezideaza) completele din care fac parte. Pentru a fi puse de acord cele doua texte, ICCJ ar fi fost nevoita, prin Regulament si hotarari ale colegiului de conducere, sa ignore obligatia inscrisa in lege de a trage la sorti toti cei 5 membri ai completului si sa instituie prezenta obligatorie a presedintelui si vicepresedintelui in aceste complete, pentru a le prezida.

In semn de respect personal pentru d-na presedinte Tarcea, care trebuie sa explice astazi o practica administrativa a ICCJ pe care nu a creat-o domnia sa, n-am sa insist prea mult asupra logicii strambe a acestui argument. Totusi, este un lucru de o simplitate maxima ca problema prezidarii unui complet este o chestiune complet diferita de problema modului de formare a acestuia.

Citește continuarea pe Monitorul Justiției