E oficial: cum risti sa fii ascultat de SRI fara mandat (Document)

Cititi in cele ce urmeaza cum risca romanii sa fie ascultati fara mandat judecatoresc de catre Serviciul Roman de Informatii – condus de Eduard Hellvig (foto).

Totul s-a aflat miercuri, 8 ianuarie 2020, cand Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat publicitatii raportul privind verificarea efectuata de presedinta ICCJ, judecatoarea Corina Corbu, la Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor (CNIC), entitate ce functioneaza in cadrul SRI, in baza Ordonantei de Urgenta nr. 6/2016.

Amintim ca OUG 6/2016 a fost emisa de guvernul Dacian Ciolos, la initiativa ministrului Justitiei Raluca Pruna, sub argumentul ca era necesara reglementarea interceptarilor dupa Decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2016, prin care Serviciul Roman de Informatii fusese scos din aproape toate anchetele penale (mai putin cele legate de siguranta nationala).

Tot Ordonanta 6 i-a dat presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie atributia de a face verificari la CNIC. Totusi, raportul din acest an al presedintelui ICCJ este primul dat publicitatii, cele precedente fiind secrete, pentru simplul fapt ca pana de curand nu exista obligativitatea desecretizarii. Aceasta obligativitate a fost introdusa in 2018, odata cu modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Cat priveste textul concret al raportului, el arata ca nu s-au gasit nereguli la CNIC, toate procesele fiind automatizate, in general neexistand riscul unor erori. Totusi, la punctul 7 din raport, Corina Corbu atrage atentia asupra riscului ca SRI sa intercepteze din greseala alte persoane decat cele desemnate prin mandatele judecatoresti, prin introducerea eronata a numerelor de telefon desemnate prin respectivele mandate. De asemenea, judecatoarea Corbu le atrage atentia parchetelor sa aiba grija cum procedeaza cu interceptarile CNIC.

Pasajul relevant din raport:

„Eventualele vulnerabilitati in procedura de punere in executare a masurilor de supraveghere ar putea fi generate de posibile erori materiale in gestionarea sistemului, cu referire concreta la introducerea in sistemele informatice a unor date gresite care pot afecta activitatea de interceptare (de exemplu: introducerea gresita a datelor din actul de autorizare, precum numarul de telefon, operatorul de comunicatii ori, desi datele sunt corect introduse, in perioada de valabilitate a actului de autorizare, detinatorul numarului de telefon supus interceptarii isi schimba operatorul de comunicatii etc).

Pentru evitarea unor asemenea vulnerabilitati, Centrul National de Interceptare a Cornunicatiilor a pus la dispozitia autoritatilor judiciare instrumente automatizate de limitare a erorilor materiale ce pot interveni in utilizarea aplicatiilor informatice utilizate in procedura de punere in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal, precum: proceduri de verificare in doi pasi a corectitudinii datelor introduse in aplicatiile informatice si avertizarea autoritatii judiciare cu privire la erorile introduse in aplicatiile informatice.

Calitatea procesului de interceptare este conditionata in mod direct de modul in care autoritatile judiciare beneficiare se raporteaza in mod concret la procedurile operationale care reglementeaza instrumentele automatizate de limitare a greselilor in procesul de gestionare a aplicatiei informatice puse la dispozitie de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor”.

>> Raportul ICCJ

Sursa foto: EVZ.ro