Doua judecatoare CSM critica dur planul Guvernului impotriva SIIJ

Doua membre ale Consiliului Superior al Magistraturii critica dur planul guvernului condus de Ludovic Orban impotriva Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Reactia celor doua judecatoare vine dupa ce Executivul a aprobat in seara zilei de vineri, 27 decembrie 2019, un memorandum privind sustinerea desfiintarii SIIJ.

Astfel, judecatoarele Gabriela Baltag (foto stanga) si Evelina Oprina (foto dreapta) – care reprezinta tribunalele in CSM – avertizeaza ca distrugerea sectiei speciale i-ar putea readuce pe judecatori si procurori sub presiunile DNA – parchet care pana nu demult ii ancheta pe simplele solutii pronuntate. De asemenea, dosarele DNA deschise pe numele unor judecatori si procurori le subminau acestora independenta, subliniaza cele doua judecatoare CSM.

Mesajul judecatoarelor Baltag si Oprina:

„Intr-o seara de vineri, in buna traditie a momentelor dovedite ca nefericite pentru infaptuirea ulterioara a actului de justitie (a se vedea ziua de vineri, 11 martie 2016, data adoptarii OUG 6 privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal), intr-o zi de Craciun, cand institutiile statului nu functioneaza cu un program normal si cand persoane cu functii de raspundere se afla in zile nelucratoare, ministrul justitiei impreuna cu Guvernul ne-au cadorisit cu un Memorandum prin care se propune solutia desfiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

Nimic nou, asadar, in demersul de infrangere vadita a statuarilor obligatorii ale Curtii Constitutionale, cand intocmai ca si in urma cu trei ani, si acum deciziile forului constitutional pentru unii nu conteaza.

Am putut constata cu surprinderea judecatorului fidel numai legii si principiilor ca astazi, ca de altfel, de o buna bucata de vreme, nu conteaza argumentele, dovezile, legea si deciziile Curtii Constitutionale, ci sunt ridicate la rang inalt, neadevarul, dezinformarea, fake news-ul, jumatatile de masura si dublul standard.

Propunerea Memorandului adoptat de Guvern de desfiintare a SIIJ este fundamentata in principal pe anumite documente europene, precum Rapoartele GRECO, ale Comisiei de la Venetia si Raportul MCV din care sunt extrase si citate cu nesat considerente care cer, mai mult sau mai putin imperios, o reevaluare, regandire ori chiar desfiintare a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

Dar oare, mai este cineva cu adevarat interesat sa vada si sa inteleaga odata pentru totdeauna ca aceste organisme europene sunt organisme politice si ca de esenta constructiei europene nu este intruziunea brutala in afacerile nationale, ci o loiala cooperare intre institutiile statelor membre, alegerea celor mai adecvate mijloace de garantare a unei justitii independente apartinand legiuitorului national?

Mai doreste cineva sa vada care a fost premisa reala a nevoii de infiintare a SIIJ, situatiile dovedite de abuzuri comise de unii magistrati, in special procurori ori dezvaluirile privind existenta unor protocoale secrete care au generat ingerinte in actul de justitie?

Mai citeste cineva cu atentie continutul acestor documente europene, la care pare-se ca am ajuns sa ne raportam si sa le acceptam ca un dat, dar care contin numeroase erori factuale, nu o data relevate de Consiliul Superior al Magistraturii ori care recunosc ca situatiile de abuzuri ori protocoalele secrete le depasesc sfera lor de actiune si, prin urmare, le ignora suveran? Cum oare sa poti sa acorzi credit unor mentiuni profund incorecte, lipsite de orice suport faptic si legal, cum oare sa te fundamentezi intr-o decizie de tara atat de importanta tu, Guvern al acestei natiuni, pe asemenea documente in care adevarul este pe jumatate spus, cand dezinformarea este maxima, cand necunoasterea si lipsa de informare corecta a cetatenilor sunt folosite deliberat si manipulatoriu in scopuri electorale si antinationale?

Memorandumul, daca nu ar constitui un document de acum asumat de Guvern drept parte a planului de guvernare, ar trece neobservat. Oare argumente legate de anumite necorelari legislative ori de false supozitii privind incalcarea principiului separarii carierelor ori a unei asa-zise imunitati de jurisdictie pentru procurorii SIIJ sa fie decisive in adoptarea unei pozitii a Guvernului Romaniei in chestiunea SIIJ? De altfel, orice presupusa ori reala temere ori vulnerabilitate la adresa SIIJ rezultata din lege ori din modul acesteia de organizare si functionare pot fi remediate prin mecanisme de corectie legislativa si nicidecum prin indepartarea din legislatie a unei importante garantii pentru independenta judecatorilor.

Memorandumul ar trebui sa ne provoace revolta, daca am fi cu adevarat preocupati de oameni. Niciun cuvant din Memorandum nu denota o minima preocupare pentru cetateni, pentru garantia oferita acestora de protectie a dreptului la un proces echitabil, caci cine nu a inteles pana acum ce era de inteles, vom spune noi acum, din nou clar si raspicat: Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie s-a nascut din nevoia de protectie a cetatenilor, caci numai un judecator cu adevarat independent constituie garantia unei justitii drepte si echitabile.

SIIJ reprezinta singura structura de parchet din Romania in care functiile, atat de conducere, cat si de executie sunt ocupate fara influenta factorului politic, decizia apartinand CSM, garantul independentei justitiei.

SIIJ a fost validata constitutional, aspecte pe care Memorandumul nu le evoca decat tangential, cu teama de a nu fi observate aceste aspecte si de a nu scadea cumva determinarea unora in a protesta impotriva SIIJ sau a sustine desfiintarea daca cumva s-ar afla adevarul.

Despre abuzuri si protocoale oculte, despre destine distruse de vechea structura de parchet DNA si despre destinele justitiabililor care au avut nefericita sansa sa intalneasca in parcursul lor judiciar un judecator care a suferit diverse forme de presiune nu se vorbeste in Memorandum, caci acestea, de ar fi cunoscute cu adevarat, ar cutremura nu doar sistemul judiciar, dar si intreaga societate si ar genera imediat remedii europene sau internationale adecvate, iar nu incercari de ascundere a realitatii.

Este locul sa amintim aici doar o mica parte din practicile DNA care au fost de natura sa puna presiune pe activitatea de judecata si sa afecteze dreptul partilor la un proces echitabil, practici relevate de raportul Inspectiei Judiciare privind dosarele cu magistrati de competenta DNA, raport aprobat de Plenul CSM: lipsa ordonantelor de incepere a urmaririi penale in rem; solicitarea si prelungirea mandatelor de supraveghere tehnica in lipsa unor motive care sa le justifice; dosare tinute in nelucrare perioade mari de timp; judecatori supravegheati simultan pentru aceleasi fapte, in baza a doua mandate de supraveghere tehnica; judecatori supravegheati cu incalcarea dispozitiilor procedurale; inregistrarea dosarului la structura centrala a DNA pentru o zi in vederea obtinerii de interceptari pe magistrat si apoi trimiterea in aceeasi zi inapoi la structura teritoriala unde se afla in instrumentare; solicitarea de preluare a unei cauze penale de catre DNA structura centrala in raport de modul de solutionare de catre judecator a unor cereri de prelungire a masurilor de supraveghere tehnica vizand alti magistrati; emiterea ordonantelor de prelungire in alb; solicitarea de la instantele de judecata a dosarelor civile / penale ce se aflau pe rolul instantelor de judecata, indiferent de stadiul de solutionare in vederea efectuarii urmaririi penale in cauzele privind magistratii; nerespectarea de catre procuror a conditiilor legale privind autorizatiile provizorii a unor masuri de supraveghere tehnica; efectuarea de acte specifice de urmarire penala de catre ofiterii SRI; punerea in discutie de catre procurori a solutiilor de achitare; etc.

Dar sa nu omitem nici miile de mandate de supraveghere tehnica emise cu privire la magistrati si care ar tulbura si cele mai puternice state europene.

Despre ce valori europene vorbim oare atunci cand – trebuie sa ne amintim – in urma cu 3-4 ani, procurorii DNA, cu excesul de zel consacrat, au rascolit arhiva Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, indraznind sa verifice legalitatea si temeinicia a peste 2.200 de hotarari judecatoresti?!

Cui profita revenirea la un statu quo ce, din pacate, a facut ca justitia din Romania sa fie prada unor manevre meschine, a unor interese numai de unii stiute, fara nicio ratiune si fara ca cetatenii acestei tari sa aiba minima sansa de a se apara?

La ce cauze ale Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene ori decizii ar trebui sa ne raportam, in conditiile in care cauzele sunt pendinte, iar deciziile inca nu sunt cunoscute?

Independenta justitiei trebuie garantata, aplicata si respectata, iar nu doar clamata.

SIIJ, cea mai importanta garantie de independenta reala a judecatorilor, urmeaza a fi desfiintata. Asa si-a asumat public Guvernul, insa cei care acum se bucura vor regreta mai tarziu... dar atunci s-ar putea sa fie prea tarziu, poate chiar pentru ei insisi.

Conchidem, spunand ca cea mai importanta garantie a independentei judecatorilor este pe cale sa se piarda, prin inchiderea ochilor la abuzuri si presiuni, prin aplecarea urechii la zgomot si gol si prin ignorarea masei tacute si rezervate, decente si deznadajduite.

Iar a fi european nu inseamna a renunta la ceea ce presupune identitatea noastra nationala!

Judecator Gabriela Baltag

Judecator Evelina Oprina”.

Sursa foto: Zi-de-zi.ro