DNA incearca din rasputeri sa ascunda cel mai dur aspect al bilantului pe 2019

Directia Nationala Anticoruptie – condusa acum de procurorul Crin Nicu Bologa (foto stanga) – incearca din rasputeri sa ascunda cel mai dur aspect al bilantului pe 2019.

Este vorba despre explozia ratei achitarilor, fapt relevat de Bologa in discursul sustinut luni, 9 martie 2020, cu ocazia raportului anual de activitate (click aici pentru a citi). Mentionam ca pe tot parcursul anului 2019, parchetul anticoruptie a fost condus interimar de catre procurorul Calin Nistor (foto dreapta).

In sinteza raportului, DNA mentioneaza problema achitarilor abia in ultima parte a textului si, in plus, incearca sa o mascheze intr-o multitudine de scuze.

Amintim ca situatia in cifre a cresterii exponentiale a achitarilor (asa cum a recunoscut chiar Bologa, in discursul la care am facut trimitere cu link) se prezinta in felul urmator:

- 262 de inculpati achitati definitiv in 2019, fata de 202 in 2018;

- 52% rata de achitari calculata prin raportarea numarului de inculpati achitati intr-un an la cel al inculpatilor trimisi in judecata in acelasi an (fata de 36% in 2018);

- 33% rata de achitari calculata ca raport intre numarul total al inculpatilor judecati definitiv in acelasi an (fata de 21% in 2018);

- 24% rata de achitari calculata cu scaderea numarului de inculpati achitati ca urmare a deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei de dezincriminare, in special Decizia nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu (fata de 13% in 2018).

Sinteza DNA:

„Context: In anul 2019, DNA si-a desfasurat activitatea intr-un context dificil, in care capacitatea de rezistenta a institutiei a fost pusa la incercare:

- Activitatea cu o conducere interimara, atat la nivelul cel mai inalt, cat si la nivelul unor sectii si servicii, a facut extrem de dificila stabilirea si urmarirea unei strategii de management consecvente.

- Legile justitiei, modificate in 2018 au schimbat conditiile de numire si delegare a procurorilor in cadrul Directiei, ceea ce a determinat o fluctuatie si un deficit puternic de personal, in special in randul procurorilor.

- Practica judiciara a fost in continuare influentata de efectele unor decizii ale CCR care au dus in multe cazuri la excluderea de catre instantele judecatoresti a unor mijloace de proba, iar in alte situatii la rejudecarea unor cauze definitiv judecate.

Rezultate: Pe parcursul anului 2019, DNA si-a mentinut capacitatea de a face anchete la standarde ridicate, astfel incat cei care au savarsit fapte de coruptie sau asimilate coruptiei sa raspunda, iar bunurile dobandite fraudulos de acestia au fost, fie recuperate in timpul urmaririi penale, fie puse sub sechestru, pentru ca, in caz de condamnare, sa poata fi recuperate de stat.

Chiar daca, din punct de vedere cantitativ, activitatea D.N.A. a inregistrat un trend descrescator fata de anul precedent, un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activitatii de urmarire penala, pe verificarea de catre sefii ierarhici a legalitatii si temeiniciei solutiilor dispuse de procurori, astfel incat sa se evite solutii de achitare din partea instantelor de judecata.

Efortul s-a concentrat asupra cresterii numarului cauzelor cu trimitere in judecata a inculpatilor pentru fapte de coruptie si asimilate acestora si pe reducerea stocului de dosare ramase nesolutionate. Ca relevanta, se remarca o eficienta sporita in investigarea fraudelor cu fonduri europene si continuarea trimiterii in judecata a persoanelor cu functii publice inalte pentru infractiuni de coruptie si a cauzelor complexe.

Principalele constatari referitoare la rezultatele activitatii desfasurate in anul 2019 de catre Directia Nationala Anticoruptie sunt urmatoarele:

1. A crescut numarul cauzelor prin care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor.

In anul 2019, 235 dosare au fost trimise in judecata, fata de 196 in anul 2018 (o crestere cu 20%).

In plus, a crescut numarul de acorduri de recunoastere a vinovatiei la 97 in anul 2019, fata de 55 in anul 2018. Acest lucru denota o doza mai mare de profesionalism in administrarea probelor si consolidarea practicii in acest sens, pentru a se evita procesele penale costisitoare si de lunga durata.

Cu toate acestea, ca numar de inculpati trimisi in judecata (inclusiv cei cu acord de recunoastere a vinovatiei), se remarca o scadere la 501 inculpati trimisi in 2019 fata de 556 in anul anterior.

Aceasta scadere (501 fata de 556 in anul precedent) are cauze multiple: scaderea numarului de sesizari, reducerea numarului de procurori, modificarile legislative intervenite etc.).

2. A crescut eficienta in investigarea fraudelor cu fonduri europene

Pe langa cresterea numarului de dosare si de inculpati trimise in judecata in comparatie cu anul anterior, este de remarcat cresterea de peste doua ori si jumatate a prejudiciilor stabilite de procurori in dosarele trimise in judecata pentru fraudarea fondurilor europene: in anul 2019 a fost de aprox. 190 de milioane de lei fata de 70 milioane lei in anul 2018.

Au trimise in judecata: 70 de rechizitorii pentru fraude cu fonduri europene, fata de 50 rechizitorii in anul 2018, iar numarul total al inculpatilor trimisi in judecata a fost de 169 fata de 121 in anul anterior, adica o crestere de aprox. 40%.

3. S-a urmarit cu prioritate descoperirea si recuperarea prejudiciilor inca din timpul desfasurarii investigatiilor.

S-au recuperat inca din cursul anchetelor penale, prin masuri de restituire, 14,8 milioane euro (0,81 milioane euro in anul anterior), reprezentand o crestere consistenta.

In anul 2019, s-au dispus sechestre sau propriri pe conturi in valoare de 224 milioane euro pentru ca, in caz de condamnare definitiva, banii si bunurile sa poate fi confiscate, iar prejudiciile sa poata fi recuperate.

In majoritatea cauzelor trimise spre judecare - peste 80% - s-a retinut existenta unui produs infractional (adica bani sau bunuri obtinute presupus nelegal).

4. Trimiterea in judecata a unor cauze importante care au vizat coruptia la nivel inalt si mediu

Din totalul de 501 inculpati trimisi in judecata, o pondere semnificativa - 146 inculpati - este reprezentata de persoane care au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante (un numar apropiat de cel de anul trecut 155).

Cu titlu exemplificativ, au fost trimisi in judecata:

13 demnitari, dintre care: 3 ministri din care 1 in doua dosare, 2 deputati, 2 deputati in Parlamentul European, din care 1 la data savarsirii faptei vicepresedinte de consiliu judetean, 3 secretari de stat, 1 presedinte ANAF (cu rang de secretar de stat), 2 vicepresedinti ANAF (cu rang de subsecretar de stat).

Autoritati locale

24 primari (6 primari municipiu, 18 primari de oras/primari comuna) si 5 viceprimari (3 viceprimari de municipiu, 2 viceprimari comuna).

Pe langa acestia, au fost inculpati din cadrul unor institutii de aplicare a legii ori care detin functii importante in institutii publice, directori de companii/societati nationale, precum si persoane cu functii de conducere sau control din domeniul educatiei ori din domeniul sanatatii.

Este de precizat ca doua cereri de incuviintare a urmaririi penale pentru doi fosti ministri care detin si functia de senator au fost respinse de Senat.

5. Pronuntarea unor solutii de condamnare in dosarele de mare coruptie

In anul 2019, instantele de judecata au continuat sa dispuna solutii de condamnare in dosarele de mare coruptie. Cu toate ca numarul persoanelor condamnate definitiv 422 a scazut fata de cei condamnati definitiv in anul anterior (584), au fost pronuntate decizii de condamnare in cazuri importante.

Cu titlu exemplificativ, au fost condamnati definitiv: 3 deputati (dintre care 1 avand si functia de presedinte al Camerei Deputatilor), 1 secretar de stat in cadrul Ministerul Justitiei, 1 secretar de stat in cadrul Ministerul Sanatatii, 1 secretar de stat si 1 consilier personal in cadrul Ministerul Transporturilor, 1 sef cabinet in cadrul M.A.I, 5 judecatori, 3 procurori, 1 presedinte A.N.A.F, 1 vicepresedinte al A.N.R.P., 1 director general Compania Nationala Loteria Romana, 4 presedinti consiliu judetean, 4 primari municipiu, 3 viceprimari municipiu, alti primari de comuna, functionari cu functii de conducere in administratia locala si la nivelul unor companii de stat .

De remarcat este ca, in anul 2019, instantele de judecata au dispus confiscarea si recuperarea de produse infractionale in suma totala de aprox. 120 milioane euro, fata de 76 milioane euro in cursul anului 2018, fiind inregistrata o crestere de aproape 60%.

6. S-au depus eforturi pentru solutionarea dosarelor vechi aflate in lucru

Numarul de dosare nesolutionate la sfarsitul anului 2019 a fost de 3.416, in scadere cu peste 800 fata de anul anterior si in scadere cu aprox. 2.600 fata de anul 2017.

Media de dosare de solutionat de un procuror a fost de 69 dosare, printre acestea existand cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiara, de fraude europene si in achizitii publice, precum si retrocedare a unor imobile. Acestea au impus administrarea unui probatoriu complex, inclusiv expertize, constatari tehnico-stiintifice si comisii rogatorii.

Ritmul de solutionare a scazut, s-au solutionat pe fond 2694 de dosare, in scadere cu aprox. 30% fata de anul 2018.

In anul 2019, media de dosare solutionate de un procuror a fost de 36 cauze fata de 45 de dosare pe procuror in anul 2018.

Alte consideratii privind activitatea DNA

In anul 2019 s-a inregistrat scaderea numarului de inculpati trimisi in judecata in toate structurile operative, concomitent cu cresterea numarului inculpatilor achitati definitiv.

In ceea ce priveste numarul total de inculpati achitati, trebuie remarcat ca mai mult de o treime, respectiv 72 inculpati, au fost rezultatul dezincriminarii abuzului in serviciu (fapta nu mai este infractiune din cauza unor modificari legislative) si a aplicarii dispozitiilor art. 181 din vechiul Cod penal (achitare pentru ca, desi s-a constatat savarsirea faptei, s-a considerat ca ea nu prezinta pericol social). Aceasta situatie este similara cu cea din anul precedent.

Un numar de 190 inculpati au fost achitati definitiv (cifra fara cei 72 de inculpati anterior mentionati). Trebuie subliniat totusi ca, dintre acestia, 44 de inculpati au fost achitati ca urmare a eliminarii probelor obtinute cu autorizare de la judecator, dar cu ajutorul sau prin mijlocirea SRI sau DIPI. Excluderea probelor apare ca o consecinta a doua decizii CCR Decizia nr. 26 din 16.01.2019 si decizia 302 din 4 mai 2017, cu alte cuvinte, desi procurorul a aplicat corect o dispozitie legala in vigoare la data trimiterii in judecata, aceasta a fost ulterior declarata neconstitutionala, iar prin urmare, probele culese au fost declarate nule.

In context, conditiile dificile in care procurorii DNA si-au desfasurat activitatea au fost reprezentate de:

- Un puternic deficit si fluctuatie de personal (deficit de 43 de procurori la sfarsitul anului 2019, 33 si-au incetat activitatea, 23 au fost angajati),

- Interimat prelungit in conducerea DNA,

- Efecte negative ale modificarilor legilor justitiei (care inaspresc conditiile de angajare) si ale deciziilor CCR (dezincriminare sau slabirea probatoriului conducand la clasari, achitari sau restituirea unor dosare penale) ori punerea la indoiala a autoritatii deciziilor definitive,

- Cresterea procentului de achitari definitive si scaderea operativitatii solutionarii cauzelor,

- Atacuri impotriva institutiei si procurorilor,

- Scaderea numarului de sesizari (cu peste 22% fata de anul precedent).

Prioritati pentru anul 2020:

- Asigurarea unor standarde inalte calitative ale actului de urmarire penala,

- Atragerea de procurori, ofiteri de politie si alte categorii de personal, cu inalte calificari profesionale, pentru a restabili nivelul resurselor umane ale Directiei,

- Dinamizarea activitatii si cresterea operativitatii in solutionarea cauzelor penale date in competenta Directiei, prin reducerea duratei de solutionare a acestora,

- Intensificarea relatiilor inter-institutionale, in vederea cresterii numarului si calitatii sesizarilor, a rapoartelor de control primite de la alte institutii ale statului,

- Imbunatatirea comunicarii publice in vederea cresterii transparentei activitatii Directiei”.