Discursul procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, la Bilantul anual de activitate - 2016

 

La prezentarea raportului anual de activitate al DNA pe anul 2016, Laura Codruta Kovesi (foto) a sustinut ca datele statistice arata o crestere a eficientei activitatii anticoruptie, mentionand ca o treime din persoanele trimise in judecata au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante.

---

Iata discursul integral al procurorului sef DNA:

Domnule presedinte al Romaniei

Doamnă presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Doamnă presedinte a Consiliului Superior al Magistraturii

Doamnă ministru a Justitiei

Domnule procuror general

Stimati invitati,

Dragi colegi

Bine ati venit la prezentarea raportului de activitate al DNA pentru anul 2016.

Este un bilant pe care il prezentam invitatilor si cetatenilor.

Va reamintesc ce spuneam exact acum un an la bilant despre munca noastra: „in aceasta lupta am avut alaturi de noi cel mai important aliat: cetatenii Romaniei. Fara ei munca noastra nu ar fi fost posibila...sunt mii si mii de oameni cinstiti care vor o societate cladita pe corectitudine si respect”.

Va mai spuneam ca este importanta aceasta constientizare a pericolului pe care il reprezinta coruptia, iar pentru a avea o Romanie cu mai putina coruptie „toti cei care suntem aici, in aceasta sala, trebuie sa dorim in continuare acelasi lucru.”

Acelasi lucru este valabil si astazi.

Ne-am dorit si ne dorim sa combatem coruptia. Dar nu este destul. Eforturile sistemului de justitie trebuie sustinute de stabilitatea cadrului legislativ si institutional pentru a avea eficienta in combaterea coruptiei.

In Romania multa lume declara ca sustine lupta anticoruptie. Dar am vazut cu totii cat de mult conteaza stabilitatea legislatiei. Cat de repede pot fi anulate eforturile si munca intregului sistem de Justitie, nu doar cele ale procurorilor DNA.

2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocari legislative, atacuri fara precedent la adresa activitatii si a procurorilor DNA.

Cu toate acestea, datele statistice arata o crestere a eficientei activitatii DNA.

Au fost trimisi in judecata peste 1.270 de inculpati pentru fapte de coruptie la nivel inalt si mediu. Printre acestia: 3 ministri, 6 senatori, 11 deputati, 47 primari, 16 magistrati si 21 directori de companii nationale.

Rezultatele noastre demonstreaza ca, in lipsa unor masuri clare de prevenire, coruptia in institutiile publice s-a manifestat prin aceleasi actiuni repetitive. O treime din persoanele trimise in judecata au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante.

Prin urmare, investigatiile penale trebuie dublate de masuri preventive. Daca celelalte institutii ale statului nu schimba unele proceduri, nu introduc mecanisme de prevenire si control atunci cetatenii vor fi in continuare afectati de coruptie.

Identificarea fraudei si coruptiei in achizitiile publice a reprezentat un domeniu prioritar in 2016. Investigatiile noastre au vizat, in special, achizitiile din infrastructura, servicii IT, sanatate, retrocedari si servicii publice.

Mai mult de un sfert din inculpatii trimisi in judecata in 2016 au comis infractiuni de abuz in serviciu.

Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz in serviciu in 2016 este de peste 260 milioane euro.

Exista acum o larga dezbatere in societate despre abuzul in serviciu.

Curtea Constitutionala nu a dezincriminat abuzul in serviciu. Infractiunea de abuz in serviciu nu a fost declarata neconstitutionala asa cum se acrediteaza acum intens aceasta idee. A fost declarata constitutionala in masura in care prin sintagma in mod defectuos se intelege cu incalcarea legii.

Instantele de judecata au aplicat aceasta decizie interpretativa, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz in serviciu pentru ca au incalcat legea. 15 persoane au fost achitate, retinandu-se ca au incalcat doar hotarari de guvern, regulamente sau ordine interne.

Tipologiile identificate in anchetele noastre dovedesc ca exista vulnerabilitati majore ale sistemului de achizitii publice. Atribuirea contractelor sau platile aferente contractelor este conditionata frecvent de primirea unor sume de bani. Se intocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plati pentru lucrari neefectuate sau statul plateste un pret mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achizitioneaza frecvent produse inutile sau aparatura care nu poate fi instalata si utilizata. Se achizitioneaza lucrari a caror executie nu poate fi verificata si cuantificata.

Desi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare data ca nu este vorba de simple greseli, ci de abuzuri care, cel mai des, mascheaza o mita sau un folos.

Cat timp planificarea achizitiilor nu va fi transparenta, se va folosi bugetul pentru achizitii supraevaluate si plati pentru lucrari neefectuate. Multe dintre acestea se fac cu incalcarea legislatiei secundare, ceea ce lasa intr-adevar societatea neaparata in fata unor astfel de practici dupa decizia Curtii Constitutionale de anul trecut.

Va dau cateva exemple din dosarele DNA, iar apoi, desigur, societatea trebuie sa decida daca astfel de fapte prezinta sau nu pericol si daca ele trebuie sa ramana in sfera penala.

Procurorii DNA au identificat cazuri in care au fost achizitionate produse la preturi supraevaluate cu procente intre 50% si 800%. Poate gresi cineva un pret de achizitie cu 800%?

Pentru infrastructura sau constructii statul plateste de cele mai multe ori pretul lucrarii dublu.

In cazul imobilelor retrocedate ilegal, pretul platit in plus de stat a fost si de 10 ori mai mare decat pretul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?

In sanatate, statul a platit pentru echipamentele medicale preturi mai mari cu 50% sau 60% fata de pretul real.

Exista situatii in care anumite unitati sanitare incheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achizitii a ingreunat pana acum verificarile efectuate in domeniu, dar acest lucru se schimba.

Acest specific al coruptiei in sanatate a facut ca procentul din contracte cerut ca mita sa fie mai mare decat in alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe masura ce am acordat mai multa atentie acestei zone.

Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins intre 10% si 20% din valoarea contractelor in sanatate.

Coruptia din sanatate nu inseamna doar sumele de bani date de pacienti medicilor. Ci modul in care sunt spoliate resursele sanatatii prin produse, lucrari si servicii supraevaluate si inexistente.

Anul 2016 a adus importante investigatii privind achizitiile de medicamente si substante medicale, echipamente si aparatura medicala, constructia sau renovarea unor unitati medicale, repartizarea bugetelor catre spitale sau punerea pe piata a unor medicamente.

Dorim ca fapte ce pun in pericol sanatatea publica sa fie sanctionate doar ca erori administrative?

Noi suntem procurori. Noi doar aplicam legea. Buna, rea, legea o face societatea prin institutiile sale reprezentative.

Noi doar ne dorim sa fim consultati in mod real cu privire la modificarile legislative care ne privesc activitatea.

Nu credem sa sunt necesare modificari ale legislatiei care pot influenta eficienta investigatiilor anticoruptie. Nu credem sa sunt necesare dezincriminari ale unor infractiuni care cauzeaza pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem ca sunt necesare modificari ce aduc atingere independentei sau statutului magistratilor.

Suntem obligati sa avem reactie atunci cand modificari legislative vizeaza legi atat de importante cum sunt codul penal si codul de procedura penala. Mai ales atunci, cand, astfel de modificari se fac, peste noapte, fara consultare si fara studiu de impact.

Dar, in aceste zile, am simtit cu totii ca facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil si matur, cand a existat o voce unitara a justitiei care a respins astfel de modificari. Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general, instantele si parchetele au reactionat unitar pentru ca stabilitatea legislativa si institutionala este vitala pentru a fi eficienti.

Recuperarea produselor infractiunilor a fost o componenta importanta in anul 2016. Au fost luate masuri asiguratorii de 667 milioane euro, o crestere substantiala, cu 72% fata de anul trecut.

De multe ori, in cauzele noastre sunt implicate persoane ce obtin profituri uriase care achizitioneaza bunuri in alte tari sau deschid conturi bancare in alte jurisdictii. Nici un infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii.

DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internationale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. in acest fel, am reusit sa sechestram doua proprietati in Franta de peste 3,5 milioane euro. in Spania am instituit sechestru pe doua imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi in Cipru, Elvetia si Germania.

Finalitatea dosarelor constituie un element relevant in analiza noastra. Procurorii DNA au participat in aproape 15.000 sedinte de judecata. Am fost preocupati de hotararile instantelor judecatoresti pentru evitarea solutiilor diferite pe aceleasi probleme de drept. inalta Curte de Casatie si Justitie a ramas reperul de jurisprudenta in activitatea noastra.

Instantele de judecata au condamnat definitiv peste 870 inculpati trimisi in judecata de DNA. Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputati, 1 senator, 1 ministru, 5 presedinti de consilii judetene si 28 primari.

Solutiile pronuntate de instante au confirmat eforturile de eficienta ale procurorilor DNA.

Procentul de achitari s-a mentinut ca si in anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise in judecata.

Ne preocupa in continuare cresterea standardelor de calitate.

De altfel, cele mai multe motive de achitare in dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curtii Constitutionale sau aprecierea probelor administrate in cursul judecatii.

Acest procent de 10% este sub media europeana si arata ca, in Romania, justitia in Romania este functionala, iar rostul procesului penal este acela de a afla intotdeauna adevarul.

In 2016, judecatorii au decis prin hotararile judecatoresti ramase definitive in cauzele DNA confiscarea si recuperarea de produse infractionale in suma de peste 226 milioane euro. Acesti bani trebuie sa intre efectiv in bugetul de stat. Este obligatia organelor fiscale sa execute aceste hotarari cat mai rapid.

Activitatea DNA in 2016 a fost influentata major de prevederile declarate neconstitutionale. Am fost nevoiti sa facem eforturi mari pentru reorganizarea activitatii si realocarea resurselor umane. Durata de solutionare a cauzelor penale a crescut considerabil. Aceasta, in conditiile in care un procuror din DNA are in medie peste 100 de dosare de solutionat in acelasi timp. Este motivul pentru care uneori solutionam cauze vechi.

Anul 2016 a fost anul in care atacurile la adresa sistemului judiciar, dar si la adresa DNA, au fost fara precedent.

Intregul sistem de justitie s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformari calomnioase pana la angajarea unor firme specializate in actiuni de intimidare. Dar noi suntem magistrati si am raspuns in limitele permise statutului de magistrat, cu instrumentele institutionale pe care le avem. Am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii care si-a indeplinit rolul constitutional de garant al independentei justitiei si a reactionat ferm la atacuri si dezinformari.

Respectam libertatea de opinie, dar consideram ca nu trebuie neglijat fenomenul informatiilor false care schimba perceptia unor realitati si poate afecta grav credibilitatea si increderea, inclusiv in sistemul de Justitie.

Prioritatile DNA in 2017 vor viza:

continuarea instrumentarii dosarelor de coruptie la nivel inalt si investigatiile privind:

frauda si coruptia in achizitiile publice in special, in domeniul sanatatii si infrastructura;

frauda cu fonduri europene;

coruptia in sistemul judiciar;

recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa.

Stimati invitati,

Va multumesc pentru cooperarea buna din acest an si pentru sprijinul acordat activitatii si institutiei noastre. Sper sa colaboram la fel de eficient si in acest an.

Multumesc reprezentantilor ambasadelor prezente astazi pentru sprijinul in realizarea programelor internationale ale DNA si suportul lor constant in activitatea noastra.

Doamnelor si domnilor,

Noi suntem procurori si am depus un juramant. Acela sa respectam legea. Indiferent daca suntem laudati sau criticati.

Legea ni se aplica si noua. Tot ceea ce facem, facem sub controlul CSM si al instantelor. Un procuror nu falsifica dosare, nu fabrica probe, nu urmareste agende obscure si nici nu face jocuri politice. Mai mult decat atat, alti magistrati, judecatorii, vin si controleaza munca procurorilor si masurile dispuse de acestia.

Astfel de acuzatii au fost facute de cele mai multe ori de inculpatii si condamnatii din dosarele noastre sau de cei care ii sustin. Presiunile exercitate in spatiul public depasesc limitele unor critici acceptabile intr-o societate democratica, mai ales in conditiile in care ele au venit din partea unor condamnati sau inculpati care detin sau au detinut functii importante in stat.

Dar cetatenii trebuie sa stie ca actele unui procuror sunt verificate, aprobate sau respinse de judecatori. in cadrul unui proces penal judeca mai multi judecatori. Uneori, intre 10 si 15 judecatori, chiar de la instante diferite. Ei decid in dosarele DNA.

Atunci cand procurorii au incalcat legea sau etica au ajuns in fata instantei sau au plecat din DNA. Exigentele noastre sunt mari cu noi insine, iar exigentele noastre se refera la respectarea legii si cautarea adevarului.

Asa cum am facut in fiecare an, voi incheia cu un mesaj adresat colegilor din DNA.

Dragi colegi,

Va multumesc pentru efortul profesionist, consecvent si responsabil din acest an. Chiar daca a fost un an cu multe provocari, un an in care am fost atacati in mod constant, ne-am continuat activitatea onest si profesionist. Solidaritatea si corectitudinea au fost cele mai importante atuuri pe care le-am avut.

Suntem procurori care am ales sa lucram in DNA pentru ca ne pasa. Ne pasa de tara in care traim. Ne pasa de Romania.

Si imi doresc sa continuam impreuna acest drum si sa nu uitati ca Noi suntem DNA!

Dezbaterea despre coruptie a fost mai puternica, in ultima perioada, ca niciodata. Iar cel mai important efect a fost acela de solidarizare pentru principii.

Legea este azi mai puternica in Romania, ceea ce face societatea noastra, pe ansamblu, mai puternica!