Desfiintarea camerei preliminare

Judecatorul Lucian Buta de la Judecatoria Cluj cere intr-o scrisoare adresata presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii Simona Marcu, ministrului Justitiei Tudorel Toader (foto), presedintelui Comisiei parlamentare speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei, Florin Iordache, desfiintarea procedurii camerei preliminare.

---

Magistratul considera ca pentru a rezolva supraincarcarea normei de munca judecatorului in conditiile noilor coduri, este necesara si majorarea schemelor de judecatori si personal auxiliar in domeniul penal corespunzator functiilor intrajudiciare exercitate si efectuarea unei normari reale a muncii, tinand cont de toate functiile exercitate de un singur magistrat precum si de dinamica legislativa:
„La 4 ani de la introducerea sa, camera preliminara s-a dovedit a fi o institutie cronofaga, generatoare de birocratie si deficitara pentru toate functiile procesuale, in mod deosebit pentru aparare si pentru jurisdictie. Prin modul confuz de reglementare, care a determinat numeroase interventii ale Curtii Constitutionale si modificarea 'filosofiei' initiale, a condus la o adevarata babilonie a conduitelor procesuale. A generat un formalism care a anihilat, in buna masura, functia sa de control al legalitatii.

 

Caracterul greoi al procedurii nu a reusit sa atinga eficienta procesuala a unei institutiei abandonate in mod nefericit in anul 2006: restituirea pentru completarea urmaririi penale reglementata de art. 333 CPP anterior, text abrogat prin Legea nr. 356/2006. in acest context consider salutara propunerea lansata in spatiul public de renuntare la procedura camerei preliminare”.

Scrisoarea integrala a judecatorului Lucian Buta:

„Doamnei judecator Simona Marcu, presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

Domnului prof. univ. dr. Tudorel Toader

Domnului deputat Florin Iordache, presedinte al Comisiei parlamentare speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei

Onorati membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

Stimate Domnule Ministru al Justitiei

Stimati membri ai Comisiei parlamentare speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei

Numele meu este Lucian Buta si sunt judecator la Judecatoria Cluj-Napoca.

In contextul in care in ultima perioada in societatea romaneasca se manifesta un interes general pentru independenta justitiei doresc sa va aduc in atentie un aspect neglijat al acesteia: supraincarcarea normei de munca a judecatorului in conditiile noilor coduri.

Incepand din anul 1999 de cand sunt judecator am constatat degradarea progresiva a conditiilor de munca. Ma refer aici cu precadere la judecatorul in materie penala. Momentul de la care incarcarea cu dosare a devenit imposibil de controlat l-a constituit intrarea in vigoare in luna februarie 2014 a Noului Cod Penal si mai ales a Noului Cod de Procedura Penala.

Dupa cum cunoasteti, Noul Cod de Procedura Penala a introdus ca o noutate separarea functiilor intrajudiciare, care a fost ridicata la rang de principiu. Situatia este inedita in Europa intrucat punerea in practica a acestui principiu face ca, in concret, in persoana unui singur judecator sa se regaseasca toate cele trei functii judiciare 'separate' (judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si judecatorul presedinte sau membru al completului de judecata). Fireste ca in sistemele de drept din care a fost imprumutata separarea functiilor intrajudiciare acestea sunt exercitate de persoane diferite, fiecare beneficiind de un personal auxiliar corespunzator. In tara noastra un singur judecator si un singur grefier asigura fiecare o tripla functie, iar fiecare dosar are o dubla complexitate, o dubla birocratie si de fapt o dubla judecata, prin legiferarea si modificarile survenite ulterior in procedura de camera preliminara.

La 4 ani de la introducerea sa, camera preliminara s-a dovedit a fi o institutie cronofaga, generatoare de birocratie si deficitara pentru toate functiile procesuale, in mod deosebit pentru aparare si pentru jurisdictie. Prin modul confuz de reglementare, care a determinat numeroase interventii ale Curtii Constitutionale si modificarea 'filosofiei' initiale, a condus la o adevarata babilonie a conduitelor procesuale. A generat un formalism care a anihilat, in buna masura, functia sa de control al legalitatii. Caracterul greoi al procedurii nu a reusit sa atinga eficienta procesuala a unei institutiei abandonate in mod nefericit in anul 2006: restituirea pentru completarea urmaririi penale reglementata de art. 333 CPP anterior, text abrogat prin Legea nr. 356/2006. in acest context consider salutara propunerea lansata in spatiul public de renuntare la procedura camerei preliminare.

Sa adaugam la acestea faptul ca intr-o instanta cum este Judecatoria Cluj-Napoca nu (mai) exista dactilografi, motiv pentru care fiecare judecator indeplineste si aceasta functie redactand personal mii de pagini de considerente pe an. in plus, fiecare judecator are si atributii suplimentare (judecatorul delegat cu executarea, cu analiza practicii de casare, cu invatamantul profesional al personalului auxiliar, etc.) care reclama proceduri specifice, unele foarte laborioase. Toate acestea in conditiile unor scheme de personal care nu satisfaceau necesarul nici anterior intrarii in vigoare a noilor coduri.

Am constatat ca anterior intrarii in vigoare a noilor coduri s-au semnat de catre Guvernul Romaniei doua memorandumuri si a fost initiat un proiect de hotarare, care viza modificarea Hotararii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, prin care se prevedea suplimentarea schemelor de judecatori si personal auxiliar in vederea implementarii noilor coduri. Cu toate acestea, la nivelul Sectiei Penale a Judecatoriei Cluj-Napoca nu s-a produs nicio majorare a numarului de judecatori. Raportul dintre numarul judecatorilor in materie penala de la Judecatoria Cluj-Napoca si numarul procurorilor de la parchetul local este acela de un judecator la 3,37 procurori, fara a mai socoti faptul ca sesizarea instantei se face, suplimentar si prin autosesizare si de catre justitiabili si de catre alte parchete. Urmarind comparativ ponderea personalului de specialitate in diferite instante din tara am constatat ca exista discrepante majore, chiar intre instantele de acelasi grad.

Cunosc faptul ca in cursul anului 2017 la una dintre judecatoriile de sector din Bucuresti a fost suplimentata schema de personal cu 10 judecatori, in conditiile in care din partea respectivei instante nici macar nu s-a solicitat acest lucru. In schimb, cererile repetate si demersurile motivate de suplimentare efectuate de Judecatoria Cluj-Napoca au ramas fara efect. Nu numai din acest exemplu ci si urmarind in timp activitatea CSM, in diferitele sale componente, am ajuns la concluzia ca modul in care acesta se preocupa de resursele de personal reprezinta o alchimie de nepatruns.

Apoi, aprecierea complexitatii muncii unui judecator in materie penala trebuie sa tina seama de inflatia legislativa si de taramul miscator al noilor coduri. De la intrarea in vigoare a acestora si pana in prezent s-au pronuntat aproximativ 60 de decizii ale Curtii Constitutionale de admitere a exceptiilor de neconstitutionalitate, peste 50 de hotarari prealabile ale iCCJ de dezlegare a unor chestiuni de drept si numeroase recursuri in interesul legii. O dinamica in care aproape fiecare zi aduce noutati legislative si jurisprudentiale obligatorii.

De peste 10 ani solutia de aur pentru acoperirea sporului de cauze o constituie una sigura: cresterea normei de munca. Formal, Consiliul Superior al Magistraturii a emis o hotarare referitoare la normarea muncii judecatorului prin atribuirea unui punctaj fiecarei cauze si a unui punctaj general pe complet, insa, in realitate, acest punctaj general nu poate fi atins niciodata ori a fost cu totul eliminat. Practic, nu exista o normare efectiva a muncii. Numarul de cauze pe judecator este neplafonat, putand fi oricat de mare.

Serviciul de permanenta presupune ca magistratul care exercita functia de judecator de drepturi si libertati se afla la dispozitie 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pe langa activitatile sale zilnice de judecator de camera preliminara si presedinte sau membru al unui complet de judecata.

Urmarile acestor deficiente sunt, din perspectiva judecatorului, supraaglomerarea, extenuarea, riscul superficialitatii, vulnerabilizarea pozitiei sale ca urmare a depasirii termenelor legale de indeplinire a lucrarilor. Prelungirea timpului de munca pana tarziu in noapte, cu mult peste 8 ore pe zi, munca in weekend, petrecerea unei parti semnificative a concediului de odihna la birou, reducerea la minimum a timpului liber reprezinta constante ale activitatii multor judecatori din cadrul Judecatoriei Cluj-Napoca.

Din perspectiva sistemului de justitie cea mai grava consecinta este afectarea independentei instantei ca si componenta a dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 din CEDO. Supraaglomerarea influenteaza negativ calitatea actului de justitie. Sunt afectate celeritatea procesului si termenul rezonabil de judecare a cauzelor, care prezinta riscul unor noi condamnari ale Romaniei la CEDO. Multe dintre situatiile din justitie care au indignat, pe buna dreptate, opinia publica se explica, pur si simplu, prin supraaglomerare.

Cu exceptia scandalului protocoalelor discutia despre independenta justitiei constituie o savanterie, cata vreme nu este asigurata nevoia de baza a asigurarii unor scheme de personal corespunzatoare.

in concluzie, Noul Cod de Procedura Penala si problemele de personal pe care le-a acesta le-a generat si accentuat reprezinta un adevarat seism in desfasurare. Aceasta modificare nu se compara cu Noul Cod de Procedura Civila intrat in vigoare inaintea celui penal, s-ar parea cu un succes care, in discursul public s-a reportat triumfalist si asupra noii proceduri penale.

Consider ca remedierea acestor deficiente ar trebui sa tina seama, in ordine, de urmatoarele prioritati: majorarea schemelor de judecatori si personal auxiliar in domeniul penal corespunzator functiilor intrajudiciare exercitate, desfiintarea procedurii camerei preliminare, efectuarea unei normari reale a muncii tinand cont de toate functiile exercitate de un singur magistrat precum si de dinamica legislativa.

In final doresc sa va aduc la cunostinta ca am recurs la acest mijloc de comunicare pentru a-mi implini datoria de constiinta de a epuiza toate caile de actiune ce ar putea conduce la solutionarea problemelor mentionate. inchei cu speranta ca observatiile mele vor fi analizate si valorificate corespunzator. De acum responsabilitatea se afla in sarcina domniilor voastre.

Cu stima,

Lucian Buta

Cluj-Napoca,

24.05.2018"