Decizii CCR pe Legea 304/2004, Codul de procedura civila si Legea privind executarea pedepselor

Curtea Constitutionala a Romaniei, condusa de Valer Dorneanu (foto), a anuntat deciziile adoptate in sedinta de miercuri, 4 iulie 2018, cand au fost discutate mai multe obiectii de neconstitutionalitate.

---

Astfel, CCR a respins ca inadmisibila o noua obiectie de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, obiectie formulata de un numar de 97 de deputati, apartinand grupurilor parlamentare al Uniunii Salvati Romania si al Partidului National Liberal, precum si deputati neafiliati.

In schimb, Curtea a admis obiectia de neconstitutionalitate referitoare la anumite dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal sunt neconstitutionale.

De asemenea, a fost admisa de catre CCR si o obiectie de neconstitutionalitate din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt neconstitutionale.

 

Comunicatul CCR:

“In ziua de 4 iulie 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a pronuntat, in cadrul controlului anterior promulgarii, asupra urmatoarelor obiectii de neconstitutionalitate:

I.Obiectia de neconstitutionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.33/2017 pentru modificarea si completarea art.11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.22/2009 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii, adoptata de Senat, in calitate de Camera decizionala, la data de 22 mai 2018, ca urmare a cererii de reexaminare, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.

Curtea, analizand sustinerile autorului obiectiei de neconstitutionalitate, a retinut ca acesta critica doar dispozitiile articolului unic pct.3 [cu referire la art.11 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2009] si ale articolului unic pct.5 [cu referire la art.11 alin.(51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2009] din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.33/2017 pentru modificarea si completarea art.11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.22/2009 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii, dispozitii care au urmatorul cuprins:

-Articolul unic pct.3: '3. La articolul unic, punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

1. La articolul 11, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'Art.11.- (1) Conducerea A.N.C.O.M. este asigurata de un presedinte si 2 vicepresedinti, numiti de catre cele doua Camere ale Parlamentului, reunite in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.';

- Articolul unic pct.5: '5. La articolul unic, dupa punctul 2 se introduc sase noi puncte, pct.3-8, cu urmatorul cuprins:

3. La articolul 11, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'(2) Salariul presedintelui A.N.C.O.M. se stabileste la nivelul a cinci salarii medii la nivelul institutiei aferente lunii ianuarie a fiecarui an, iar salariul vicepresedintilor A.N.C.O.M. se stabileste la nivelul a patru salarii medii la nivelul institutiei aferente lunii ianuarie a fiecarui an;'

4. La articolul 11, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (21), cu urmatorul cuprins:

'(21) Functiile de presedinte si vicepresedinte AN.C.O.M. sunt functii de demnitate publica asimilate functiei de ministru, respectiv secretar de stat, cu drept de cabinet al demnitarului.'

5. La articolul 11 alineatul (5), dupa litera f) se introduce o noua litera, lit.g), cu urmatorul cuprins:

'g) prin demitere, in cazul in care nu mai indeplinesc conditiile prevazute la alin.(3) si (4), in conditiile alin.(8), sau in situatii exceptionale, atunci cand, prin actiunile lor, au afectat in mod grav independenta functionala a autoritatii fata de entitatile prevazute la art. 18 alin.(5) sau capacitatea administrativa a autoritatii de a-si indeplini atributiile conferite de lege.'

6. La articolul 11, dupa alineatul (5), se introduc trei noi alineate, alin. (51)-(53), cu urmatorul cuprins:

'(51) Demiterea din functie se face de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pe baza unui raport comun al comisiilor prevazute la art.15 alin.(l). Raportul se publica pe paginile de internet ale Camerei Deputatilor si Senatului si se comunica persoanei demise.[…]'

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala:

1. Cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.unic pct.5 [cu referire la art.11 alin.(51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2009 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii] - cu privire la solutia legislativa care nu prevede o cale de atac impotriva hotararilor Parlamentului de demitere a conducerii ANCOM - din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/2017.

2. Cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagmele 'cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor' din cuprinsul art.unic pct.3 [cu referire la art.11 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2009 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii] si al art.unic pct.5 [cu referire la art.11 alin.(51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2009 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii] din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/2017 sunt neconstitutionale.

Curtea a constatat ca hotararea Parlamentului privind numirea, respectiv demiterea conducerii ANCOM, nu se incadreaza in ipotezele prevazute de Constitutie, pentru care este necesara majoritatea absoluta sau calificata pentru adoptare. In consecinta, aceasta hotarare trebuie sa urmeze regula stabilita de dispozitiile art.76 alin.(2) din Constitutie, respectiv sa fie adoptata cu votul majoritatii membrilor prezenti la sedinta comuna a celor doua Camere.

De asemenea, Curtea a constatat ca modificarile aduse de Parlament art.unic pct.3 [cu referire la art.11 alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2009 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii] si art.unic pct.5 [cu referire la art.11 alin.(51) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/2009 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii] din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/2017 nu au facut obiectul cererii de reexaminare, formulate de Presedintele Romaniei, ceea ce contravine art.77 alin.(2) din Constitutie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

II.Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct.2-5 si pct.10 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, obiectie formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2-5 si pct.10 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal sunt neconstitutionale.

In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea masurii detentiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executarii pedepsei cu inchisoarea, afecteaza nu numai caracterul previzibil al legii, ci si scopul acesteia, acela de a institui masuri de natura judiciara, alternative de executare a pedepsei privative de libertate. Prin urmare, Curtea a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2, 3, 4 si 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 nu respecta cerintele de calitate a legii, incalcand prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie.

Referitor la dispozitiile articolului unic pct.10 din legea supusa controlului, Curtea a retinut ca acestea creeaza incertitudine in procesul de aplicare a legii cu privire la autoritatea competenta sa dispuna liberarea conditionata, incalcand art.1 alin.(5) din Constitutie, din perspectiva lipsei de claritate si previzibilitate a normei legale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, prim-ministrului si Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

III.Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.37 [cu referire la art.402 din Codul de procedura civila] si pct.58 [cu referire la art.497 din Codul de procedura civila] si art .III pct.3 [cu referire la art. XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013] si pct.4 [cu referire la art.XVIII1 din Legea nr.2/2013] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, obiectie formulata de inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi,

1. A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile art.I pct.37 [cu referire la art.402 din Codul de procedura civila] si pct.58 [cu referire la art.497 din Codul de procedura civila] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

2. A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca art.III pct.3 [cu referire la art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013] si pct.4 [cu referire la art.XVIII1 din Legea nr.2/2013] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt neconstitutionale.

In privinta solutiei de admitere mai sus indicate, Curtea a statuat ca este inadmisibil ca, in corpul uneia si aceleiasi legi, aceeasi sintagma, respectiv 'data intrarii in vigoare a prezentei legi', cuprinsa in doua articole succesive, aflate, la randul lor, intr-o stransa interconexiune, sa aiba doua intelesuri diferite, avand in vedere ca aceasta vizeaza atat Legea nr.2/2013, cat si prezenta lege supusa controlului de constitutionalitate.

Aceasta formulare imprecisa duce la retroactivitatea normei procedural civile, in sensul ca ar urma sa confere o cale extraordinara de atac pentru hotararile definitive pronuntate anterior Deciziei Curtii Constitutionale nr.369 din 30 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.582 din 20 iulie 2017, asadar, in cauze deja finalizate; in aceste conditii, norma juridica contravine art.1 alin.(5) in componenta sa privind securitatea raporturilor juridice si art.15 alin.(2) din Constitutie.

Curtea a mai constatat ca textul criticat, pe de o parte, pare sa conditioneze aplicarea Deciziei Curtii Constitutionale nr.369 din 30 mai 2017 de faptul ca data pornirii procesului civil sa fie ulterioara publicarii deciziei antereferite si, pe de alta parte, pare sa stabileasca faptul ca hotararile pronuntate dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale devin susceptibile de recurs tale quale in temeiul legii supuse controlului de constitutionalitate, fara a lua in considerare decizia Curtii Constitutionale antereferite. Prin urmare, Curtea a constatat, cu privire la acest aspect, incalcarea art.1 alin.(5) si art.15 alin.(2) si a art.147 alin.(4) din Constitutie.

Totodata, Curtea a apreciat ca dispozitiile legale criticate nu stabilesc in mod clar raportul in care se afla cu dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la aplicarea in timp a legilor si omit sa reglementeze competenta de judecata a recursurilor formulate dupa 20 iulie 2017, drept pentru care, si din aceasta perspectiva, a constatat incalcarea art.1 alin.(5) din Constitutie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, prim-ministrului si Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

IV.Obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si sistemelor informatice, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si a constatat ca Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si sistemelor informatice este neconstitutionala, in ansamblul ei.

Curtea a retinut ca in cadrul procedurii legislative, initiatorul nu a solicitat avizul Consiliul Suprem de Aparare a tarii, in conformitate cu art.4 lit.d) pct.1 din Legea nr.415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a tarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.494 din 10 iulie 2002, potrivit caruia una dintre atributiile Consiliului Suprem de Aparare a tarii consta in avizarea proiectelor de acte normative initiate sau emise de Guvern privind, intre altele, securitatea nationala.

Asa fiind, Curtea a statuat ca actul normativ a fost adoptat cu incalcarea prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii si ale art.119 referitoare la atributiile Consiliului Suprem de Aparare a tarii.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

V.Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct.2-5 din Legea pentru modificarea Legii nr.161/2013 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi in privinta articolului unic pct.2 [cu referire la art.87 alin.(3) teza a doua] si pct.3 [cu referire la art.88 alin.(3)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.161/2003 si cu unanimitate de voturi in privinta articolului unic pct.4 [cu referire la art.91 alin.(11)] si pct.5 [cu referire la art.1161] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.161/2003:

1. A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2 [cu referire la art.87 alin.(3) teza a doua], pct.3 [cu referire la art.88 alin.(3)] si pct.5 [cu referire la art.1161] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei sunt neconstitutionale.

2. A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.4 [cu referire la art.91 alin.(11)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

In ce priveste solutia de admitere pronuntata, Curtea a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2, pct.3 si pct.5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei sunt neconstitutionale, intrucat, in principiu, nu intrunesc conditiile de calitate a legii.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

VI.Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, obiectie formulata de un numar de 97 de deputati, apartinand grupurilor parlamentare al Uniunii Salvati Romania si al Partidului National Liberal, precum si deputati neafiliati.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.