CSM, un nou reject pentru Camelia Bogdan (Document)

Judecatoarea suspendata Camelia Bogdan (foto), de la Curtea de Apel Bucuresti, a primit un nou reject din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Este vorba despre Hotararea nr. 60 din 26 martie 2020 (publicata miercuri, 22 aprilie 2020), prin care Plenul CSM i-a respins Cameliei Bogdan cererea de aparare a reputatiei profesionale si a independentei sistemului judiciar ca urmare a unui articol de presa.

Ne referim la materialul intitulat „Magistratii, clientii fideli ai instantelor”, in care ziaristul Dan Constantin de la Jurnalul National face un inventar al judecatorilor si procurorilor cu numeroase procese in care au calitatea de reclamanti. Printre acestia se numara si Camelia Bogdan, care s-a simtit lezata de epitetul „procesomani” pe care autorul articolului i l-a acordat magistratilor analizati.

La randul lui, Plenul CSM i-a respins solicitarea Cameliei Bogdan, atragandu-i atentia ca Dan Constantin nu facuse altceva decat sa prezinte o realitate – si anume: numarul mare de procese in care judecatoarea are calitatea de reclamanta.

Principalul fragment din hotararea CSM:

„Plenul constata ca, prin verificarile efectuate de Inspectia Judiciara, se confirma aspectele prezentate de jurnalist cu privire la existenta pe rolul instantei supreme a mai multor litigii in care judecatori si procurori figureaza ca parti in litigii penale si disciplinare, aflate pe rolul Sectiei penale si Completului de 5 judecatori, precum si faptul ca doamna judecator Bogdan Camelia, in prezent suspendata din functie, este parte in mai multe litigii aflate pe rolul (...) (n.r. pe rolul ICCJ si al altor instante) (aspect confirmat de judecator prin indicarea punctuala a dosarelor) si ca a formulat in anul 2019 mai multe cereri de competenta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Referitor la aspectele prezentate de jurnalist cu privire la judecatorii si procurorii care figureaza ca parti in dosarele penale si disciplinare, inregistrate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se constata ca in continutul articolului se face o prezentare de larga generalitate a acestor cauze, fiind inserate si opiniile proprii ale jurnalistului cu privire la aspectele prezentate de magistrati in aparare, in fata instantei supreme, fara a se face nici o referire la modalitatea de instrumentare si solutionare a acestora si nici la calitatea actului de justitie in general.

Plenul retine ca documentarea completa a jurnalistului a condus, in cele din urma, la emiterea unor afirmatii cu suport si justificare faptica si care privesc chestiuni de interes public.

Maniera in care ziaristul a inteles sa prezinte situatia reala a dosarelor existente pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in care mai multi judecatori si procurori sunt parti, context in care a facut comentariile jurnalistice folosind chiar cuvantul 'procesomanii', nu poate reprezenta un atac la adresa sistemului judiciar, cu consecinta afectarii credibilitatii si prestigiului justitiei, ci constituie o modalitate de prezentare a informatiei opiniei publice prin folosirea unui ton ponderat, informativ si a unui limbaj excesiv specific jurnalismului de investigatie.

Or, o asemenea abordare, care se circumscrie libertatii de opinie ca forma de manifestare a libertatii de exprimare, nu este de natura a aduce atingere independentei sistemului judiciar, a defaima corpul profesional al magistratilor si nici de a crea o stare de pericol in raport de specificul atributiilor pe care il are aceasta categorie profesionala.

Tinand cont de principiile deontologice ale profesiei de ziarist ce implica drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati, precum si de faptul ca mass-media are o raspundere morala fata de cetateni si societate, deoarece joaca un rol important in ceea ce priveste atat formarea atitudinii individuale a cetateanului, cat si evolutia societatii, se retine faptul ca libertatea de exprimare a jurnalistului, prin articolul publicat, nu este confundata cu arbitrariul si tendentiozitatea, nedepasind limitele admisibile ale acestui drept, asa cum este protejat de dispozitiile articolului 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului”.

>> Hotararea nr. 60/2020 a Plenului CSM