CNSAS vs. PROCURORUL ALEXANDRU TURLEA – CAB, sentinta nr. 619/30.01.2012: „Fiind student la Facultatea de Drept din Bucuresti, a fost recrutat pentru cunoasterea 'eventualelor nemultumiri in randul studentilor'... 'Se mentine in aceeasi atitudine de sfidare si violenta la adresa regimului, spera ca odata ajuns in America sa reia legaturile cu popa Calciu si altii'... Nota mentionata denota o ampla disponibilitate informativa a paratului”

Prin sentinta civila nr. 619/30.01.2012, irevocabila prin decizia ICCJ nr. 5514/31.05.2013, Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a admis actiunea formulata de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) in contradictoriu cu paratul Alexandru Turlea, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, si a constatat calitatea paratului de colaborator al Securitatii.

Sentinta nr. 619/30.01.2012. Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal

pres. Ovidiu SPINU

Obiectul dosarului: anulare act administrativ; actiune in constatarea calitatii de lucrator/ colaborator al Securitatii (OUG nr. 24/2008).

Solutia: Admite actiunea formulata de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cu sediul in Bucuresti, str. Matei Basarab nr. 55-57, sector 3, in contradictoriu cu paratul Turlea Alexandru, (...). Constata calitatea de colaborator al Securitatii in privinta paratului. Cu recurs in 15 zile de la comunicare.

Nota: Solutie mentinuta prin decizia nr. 5514/31.05.2013 pronuntata de ICCJ-SCAF, in dosarul nr. 4050/2/2011: „Respinge recursul declarat de paratul Turlea Alexandru impotriva Sentintei civile nr. 619 din 30 ianuarie 2012 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondat. Irevocabila”.

>>Sentinta nr. 619/30.01.2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, in dosarul nr. 4050/2/2011

Extras din sentinta:

"Din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/2240/27.09.2010, Curtea retine ca paratul Turlea Alexandru, fiind student in anul I la Facultatea de Drept din Bucuresti, a fost recrutat la data de 22.01.1982 de catre organele de Securitate, pentru cunoasterea 'starii de spirit, a eventualelor framantari sau nemultumiri existente in randul studentilor anului I, ..., precum si pentru stabilirea comportarii si conceptiilor studentilor straini, a influentelor negative pe care acestia le-ar fi putut exercita asupra colegilor lor romani.

La data de 22.01.1982, paratul Turlea Alexandru a semnat Angajament de colaborare cu Securitatea, preluand numele conspirativ 'ANDREI STEFANESCU'.

Dupa terminarea facultatii, fiind repartizat ca jurist la Intreprinderea Judeteana de Productie Industriala si Prestari Servicii Piatra Neamt, paratul Turlea Alexandru a fost contactat de catre ofiteri ai Inspectoratului Judetean Neamt, care au constatat ca acesta 'doreste sa sprijine in continuare organele de Securitate, este util in obiectivul sus-mentionat si poate sa-si aduca contributia la asigurarea supravegherii generale in obiectiv legat de: stari de spirit si comentarii; relatii cu strainii, iar in domeniul acesta, care au rude in strainatate; prevenirea scurgerii de date si informatii secrete; cauzele unor evenimente in productie si persoanele vinovate. (...)

Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, Curtea retine ca paratul Turlea Alexandru, sub numele conspirativ 'ANDREI STEFANESCU', in anul 1986, a intocmit mai multe note informative pentru Securitate, referitoare la manifestarile anticomuniste ale unui fost vecin al domniei sale din Bucuresti, invederand urmatoarea situatie de fapt: 'familia P. a ramas cu nostalgia fostilor proprietari, transmitand si fiului lor, P.N., ideile pe care le mostenisera si le propagau. Ani de-a randul au actionat contra persoanelor ce locuiau in casa respectiva (printre care si rudele mele), cat si asupra celorlalti vecini – prin diverse sicane, pretexte, cautau motive de cearta etc., toate acestea ca o compensatie impotriva oranduirii sociale cu care nu erau de acord – mai ales ca vecinii erau in majoritate membri de partid ... In toata aceasta perioada nu a incetat sa-si manifeste atitudinea ostila fata de regim, cat si fata de persoanele ce il inconjurau, in speta vecinii, asupra carora isi descarcau nervii (spre exemplu, taia pomii din gradina comuna motivand ca erau proprietatea lui, deoarece familia lui a locuit in casa inainte de 1948, slujind la fostii stapani) si alte gesturi necontrolate ... Stiu ca era suspectat de legaturi cu Europa Libera, de altfel asculta acest post frecvent, dand radioul la maximum – fara a se feri, facea discutii (colporta) pe teme abordate de posturi straine. Insa problema cea mai semnificativa a constituit-o relatia pe care a avut-o cu Calciu, in perioda cat a fost jurist la Patriarhie, nu se dadea in laturi sa il omagieze si a declarat de multe ori ca 'eu am fost al doilea dupa el'.

Curtea invedereaza notorietatea situatiei de fapt referitoare la faptul ca inainte de anul 1989, postul de radio Europa Libera a avut in permanenta o pozitie anticomunista, fiind atent monitorizat de organele de Securitate. In acest context, audierea si eventual colportarea stirilor transmise de acest post de radio reprezenta o atitudine potrivnica regimului comunist. Pe de alta parte, delatiunea paratului se refera explicit la faptul ca persoana semnalata 'nu a incetat sa-si manifeste atitudinea ostila fata de regim', orice comentariu in acest sens fiind inutil.

Ulterior, despre aceeasi persoana paratul a informat urmatoarele: 'se mentine in aceeasi atitudine de sfidare si violenta la adresa regimului, cat si a oamenilor ce-l inconjoara, spera ca odata ajuns in America sa reia legaturile cu popa CALCIU si altii. In nenumarate randuri a afirmat ca odata ajuns in SUA o sa arate el lumii cat a suferit si ce este in Romania si ca „odata toti comunistii o sa platiti pentru ce ati facut”.' Nota paratului a fost trimisa spre exploatare la Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucuresti.

Din notele informative intocmite de catre paratul Turlea Alexandru, sub numele conspirativ 'ANDREI STEFANESCU', cu privire la manifestarile religioase ale unei casiere de la intreprinderea in care lucra paratul, rezulta urmatoarea situatie de fapt: 'am vazut-o pe aceasta citind o brosura cu continut religios – cu titlul (aproximativ) de „Casa ca rai sau caminul in lumina textelor bibliei”. Am rasfoit cartea si mi-am dat seama imediat ca nu e publicata la noi in tara. Undeva, un capitol incepea cam asa „un ascultator al nostru din tara ne intreba cum se face ca in emisiunile postului nostru de radio se pune atata accent pe problemele religioase si, in general, pe libertatea constiintei...”. Cred ca brosura respectiva este doar in aparenta religioasa, inoculand si propaganda a unor posturi straine. Am intrebat-o pe R.A. de unde o are si mi-a spus ca i-a dat-o pastorul de la biserica baptista'.

Curtea retine ca nota informativa mentionata anterior denota o ampla disponibilitate informativa a paratului, precum si faptul ca acesta cunostea ce prezenta interes pentru organele de Securitate, deoarece chiar neavand certitudini in privinta continutului brosurii respective, face o serie de presupuneri periculoase pentru persoana semnalata: 'Cred ca brosura respectiva este doar in aparenta religioasa, inoculand si propaganda a unor posturi straine'. De altfel, pe baza acestei note, persoana respectiva a fost 'pusa in verificari'.

Ulterior, despre aceeasi persoana, paratul Turlea Alexandru a informat urmatoarele: 'Nu stiu daca exista sau nu in oras o biserica (templu) de ritual baptist, insa daca este asa, am impresia ca de acolo se raspandesc diferite brosuri, cartulii – cu caracter religios aparent. Intr-o nota anterioara v-am relatat ca am vazut la R.A. o asemenea brosura..., de curand am vazut alta... Rasfoirea primei mi-a lasat impresia ca s-ar vehicula si unele idei gen Europa Libera'.

Pe baza acestei note, ofiterul de Securitate a propus urmatoarele: 'Numita R.A. a mai fost semnalata cu astfel de preocupari. Sursa a fost instruita sa o aiba in continuare in atentie si sa patrunda mai bine in intimitatea elementului. Nota copie la dosarul celei in cauza'.

Curtea retine ca denuntarea de catre parat a existentei unor persoane ce desfasurau activitati religioase se inscria in sfera delatiunilor ce se refereau la atitudini potrivnice regimului si care erau de natura a produce consecinte negative asupra celor vizati. Discutiile de natura religioasa erau atent monitorizate de organele de Securitate, avand in vedere contextul ideologic in care acestea aveau loc, precum si preocuparea disimulata a regimului comunist in vederea instaurarii unui stat ateist. (...)

Faptul ca paratul a furnizat informatii utile pentru organele de Securitate este dovedit si de cele trei recompense primite de domnia sa, in perioda 1986-1987, in cuantum de 900 de lei, 'pentru sprijinul acordat organelor de Securitate'.

Pentru argumentele expuse, prima conditie impusa de legiuitor in constatarea calitatii de colaborator este asigurata. (...)

Curtea observa ca interpretarile gramaticala, logico-sistematica si teleologica ale prevederilor legale anterior indicate conduc la concluzia certa ca nu este necesar, pentru ca o persoana sa fie incadrata in categoria colaboratorilor politiei politice, ca activitatea acesteia sa fi adus efectiv atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea sa fi fost indreptata impotriva acestor drepturi si libertati si sa fi fost de natura, apta, sa le aduca atingere.

Asa cum reiese din documentele evidentiate anterior, semnate personal de catre parat, activitatea acestuia se remarca prin actiunile ce au avut ca efect ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, respectiv dreptul la viata privata, incalcandu-se concomitent si dreptul fundamental la libertatea de opinie si exprimare, ca si dreptul la libera circulatie a persoanelor.

Sustinerile sale in sensul ca nu a facut decat sa respecte legile in vigoare la acel moment este neintemeiata, deoarece paratul, ca persoana inzestrata cu liber-arbitru, avea posibilitatea de optiune si, astfel, de a nu vatama drepturile si libertatile fundamentale ale semenilor sai.

Apararea paratului in sensul ca nimeni nu a avut de suferit vreo condamnare ca urmare a celor care i se imputa este total nefondata, paratul dovedind, astfel, ca nu intelege modul in care ... sanctiunile vechiului regim comunist.

Afirmatia ca astfel de persoane nu au avut de suferit, ci dimpotriva, au fsot catalogate drept curajoase si respectate in comunitate, denota nu numai cinism, dar si imprejurarea ca paratul cunostea prea bine gravitatea faptelor sale, neputandu-se astfel pune in umbra apararii uzantelor regimului comunist.

Sustinerile paratului in sensul ca a absolvit Scoala Militara de Ofiteri de Rezerva, arma Securitate-Militie, precum si faptul ca a efectuat activitati in cadrul Directiei pentru Securitatea Statului, realizand activitatile specifice acestei activitati de spionaj, nu inlatura realizarea faptelor reprobabile efectuate anterior de catre acesta, a caror realizare a fost dovedita de catre reclamant in cauza, potrivit argumentelor evidentiate anterior".