CNSAS vs. JUDECATORUL VALER COVRIG CUDREC – CAB, sentinta nr. 3152/08.10.2009: „Paratul a fost recrutat in calitate de informator al Securitatii la 07.05.1974, 'pe baza de sentimente patriotice'... A dobandit numele conspirativ 'Alexandru'... Nu mai prezinta relevanta daca pe parcursul urmaririi informative a victimelor delatiunilor paratului s-au incalcat si alte drepturi, cum ar fi secretul corespondentei ori al convorbirilor telefonice”

Prin sentinta civila nr. 3152/08.10.2009, irevocabila prin decizia ICCJ nr. 693/08.02.2011, Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a admis actiunea formulata de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) in contradictoriu cu paratul Valer Covrig Cudrec, judecator in cadrul Judecatoriei Bistrita (fost vicepresedinte), si a constatat calitatea paratului de colaborator al Securitatii. Totodata, instanta a respins ca neintemeiata exceptia de nelegalitate a notei de constatare ridicata de parat, apreciind ca lipsa unei hotarari de aprobare din partea Colegiului CNSAS nu infirma legalitatea notei.

Sentinta nr. 3152/08.10.2009. Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal

pres. Luiza Maria PAUN

Obiectul dosarului: anulare act administrativ; actiune in constatarea calitatii de lucrator/ colaborator al Securitatii (OUG nr. 24/2008).

Solutia: "Respinge exceptia de nelegalitate a notei de constatare, ca neintemeiata. Admite actiunea formulata de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cu sediul in Bucuresti, str. Matei Basarab nr. 55-57, sector 3, in contradictoriu cu paratul Covrig Cudrec Valer, (...). Constata existenta calitatii de colaborator al Securitatii in sensul dispozitiilor art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 a paratului Covrig Cudrec Valer. Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare".

Nota: Solutie mentinuta prin decizia nr. 693/08.02.2011 pronuntata de ICCJ-SCAF, in dosarul nr. 22909/3/2008: "Respinge recursul ca nefondat".

>>Sentinta nr. 3152/08.10.2009 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, in dosarul nr. 22909/3/2008

Extras din sentinta:

"Astfel cum se arata in cuprinsul notei de constatare, paratul, nascut la data de (...) 1957, a fost recrutat in calitate de informator al Securitatii la data de 07.05.1974, conform actului aflat la fila 44 dosar Tribunalul Bucuresti, 'pe baza de sentimente patriotice'.

Propunerea de recrutare a paratului a fost la data de 11.03.1974, paratul avand peste 16 ani si avand calitatea de elev in anul II la Liceul de Muzica si Arte Plastice – membru U.T.C. Avand varsta peste 16 ani, paratul nu este exceptat de dispozitiile art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008. Iar colaborarea sa cu Securitatea a continuat si dupa majorat, perioada colaborarii, in raport de notele raport, fiind 1974-1981, pe durata colaborarii, paratul a dobandit numele conspirativ 'Alexandru'. Fata de aceasta situatie probata cu acte, instanta nu va retine lipsa de vinovatie invocata de parat, deoarece colaborarea cu Securitatea reprezinta un fapt obiectiv, un demers constient al unei persoane mature in conditiile istorice specifice ale perioadei 1974-1981.

Notele informative date de parat si consemnate de ofiterul de Securitate reprezinta acte obiective, cu valoare probatorie, deoarece textul de lege nu impune ca notele sa fie obligatoriu scrise de colaborator, ele fiind si relatari verbale consemnate ca atare de ofiterul de Securitate. Iar paratul nu a probat ca aceste note le-ar fi dat sub presiune fizica sau psihica de natura a afecta valoarea lor probatorie in sensul nulitatii efectelor produse.

Iar prin aceste informatii, date – indiferent sub ce forma, scrise sau relatari verbale, consemnate in cazul paratului – se denuntau de parat atitudini care erau potrivnice regimului comunist sau poate aveau aceasta natura din perspectiva acelui regim totalitar.

Instanta, verificand in concret rapoartele mentionate in nota de constatare - respectiv notele informative din 17.12.1974, din 26.02.1975, din 06.02.1975, din 30.10.1975, din 28.01.1975, din 27.01.1977, din 06.02.1977, din 22.09.1977, din 30.10.1977, din 09/10.02.1976, din 02.04.1976, din 01.05.1976 din 05 si 22.05.1981 -, apreciaza ca toate aceste note demonstreaza ca paratul a avut o colaborare constanta efectiva si constienta cu organele de Securitate, carora le-a furnizat informatii despre persoane, fapte, stari, atitudini de la locul de munca sau din anturajul sau. In notele-raport, paratul, in calitate de colaborator, a fost apreciat de organele de Securitate in sensul ca a dovedit sinceritate, atasament si spirit de initiativa in culegerea de informatii, care au fost folosite de organele de partid sau de Securitate – rapoarte aflate la filele 45-91 dosar Tribunalul Bucuresti.

Iar aceste infromatii, care vizau anumite persoane, au avut consecinte ce presupuneau incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale prevazute de art. 28 din Constitutia Romaniei din 1965, iar prin natura informatiilor – stari de lucru, manifestari ostile, comentarii politice – acestea erau de natura a expune unui risc serios persoanele vizate de Securitate, tinand cont de atitudinea organelor de Securitate.

In toate aceste cazuri, Securitatea a initiat actiune de urmarire informativa impotriva victimelor delatiunilor sau a folosit datele primite (le-a 'exploatat', potrivit terminologiei specifice) in derularea unor actiuni deja deschise. Aceste urmari reies din insemnarile facute de ofiteri de legatura la finalul notelor sau rapoartelor primite. Deschiderea unei actiuni de urmarire informativa (cum se intampla in trei dintre cazurile prezentate) presupunea, in primul rand, incalcarea dreptului de a fi liber de imixtiuni arbitrare in viata particulara, in familie, la domiciliu ori in corespondenta, prevazut de art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului (ratificata de Romania). Simpla solicitare de informatii despre o persoana, bazata pe un denunt cu caracter politic, se constituia intr-o incalcare a dreptului la viata privata. Intrucat legiuitorul nu cere, in definirea calitatii de colaborator, vizarea incalcarii mai multor drepturi – fiind de ajuns urmarirea ingradirii unui singur drept – nu mai prezinta relevanta daca, pe parcursul urmaririi informative a victimelor delatiunilor paratului, s-au incalcat si alte drepturi, cum ar fi secretul corespondentei ori al convorbirilor telefonice (intr-unul dintre cazuri se cere 'controlul prin unitatea S', ceea ce inseamna verificarea corespondentei). De asemenea, nu prezinta importanta faptul ca subiectul uneia dintre note era cetatean strain, atat timp cat legea nu distinge in acest sens, iar asupra acesteia Securitatea desfasura o actiune informativa ce presupunea incalcarea dreptului la viata privata.

Chiar daca informatiile paratului nu ar fi fost insotite de adnotarile lucratorilor Securitatii, simplul continut al delatiunilor arata ca acestea au vizat consecinte ce presupuneau incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Iar paratul avea reprezentarea consecintelor denunturilor sale asupra persoanelor vizate, tinand cont ca era de notorietate atitudinea organelor de Securitate fata de persoanele supuse urmaririi sau verificarii informative indiferent daca acele persoane erau cetateni romani sau straini".