CCR: „Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali este neconstitutionala, in ansamblul sau”

Curtea Constitutionala a Romaniei a luat in dezbatere, in sedinta de miercuri 6 iulie 2016, obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali. Obiectia a fost admisa de CCR cu unanimitate de voturi, legea fiind declarata neconstitutionala, in ansamblul sau.

Comunicatul CCR:

„In ziua de 6 iulie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a intrunit pentru a solutiona, in cadrul controlului anterior promulgarii, obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali este neconstitutionala, in ansamblul sau.

Curtea a retinut ca, prin institutia incetarii de drept a mandatului alesilor locali in cazul unei condamnari penale la o pedeapsa privativa de libertate, valoarea sociala protejata este integritatea persoanei care detine mandatul si exercita demnitatea publica pentru care a fost aleasa. Constatarea ilicitului penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva inlatura prezumtia de nevinovatie a persoanei acuzate si plaseaza prin ea insasi alesul local in afara cadrului legal de exercitare a functiei. De aceea, condamnarea in sine este cea care determina pierderea integritatii, element fundamental al mandatului electiv fara de care persoana care ocupa respectiva demnitate publica nu mai are legitimitatea de a-si continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de catre instanta judecatoreasca nu este decat un mijloc de individualizare a executarii pedepsei, care, desi are un impact direct, negativ asupra activitatii alesului local daca pedeapsa trebuie executata in regim de detentie, intrucat este doar o consecinta a condamnarii, ea vizeaza indirect valoarea protejata, respectiv integritatea alesului local. Excluderea de sub incidenta legii, deci de la sanctiunea incetarii de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendata, echivaleaza cu un privilegiu creat acestora, imprejurare care este de natura sa nesocoteasca prevederile art. 16 alin. (1), (2) si (3) din Constitutie.

In ceea ce priveste modificarea referitoare la incetarea de drept a mandatelor de primar si de presedinte al consiliului judetean, in caz de condamnare, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru infractiunile de coruptie prevazute la art. 289 (luarea de mita) si art. 290 (darea de mita) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a retinut ca aceasta incalca prevederile art. 16 din Constitutie. Pe de o parte, norma genereaza discriminari intre persoane aflate in situatii juridice identice, respectiv care detin calitatea de primar sau presedinte de consiliu judetean, intrucat referirea exclusiva la art.289-290 din Codul penal, cu inlaturarea celorlalte infractiuni de coruptie si de serviciu prevazute de legea penala, nu are nicio justificare obiectiva si rezonabila, ci din contra dovedeste o distinctie aleatorie si arbitrara pe care legiuitorul o realizeaza cu privire la infractiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejeaza valori sociale identice sau similare; pe de alta parte, creeaza privilegii pentru persoane care exercita atributii de putere publica – consilieri locali si judeteni - si care, alaturi de primari si presedinti de consilii judetene, se incadreaza in aceeasi categorie juridica a alesilor locali, dar carora nu li se aplica sanctiunea incetarii de drept a mandatului.

In concluzie, Curtea a constatat ca legea modificatoare deturneaza in mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea si raspunderea alesilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept, prin interventia sa, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigura indeplinirea acestui scop - hotararea judecatoreasca de condamnare a persoanei care a savarsit o fapta incriminata de legea penala si care o face incompatibila cu continuarea activitatii de reprezentant al comunitatii. Prin insasi finalitatea urmarita, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul alesilor locali incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3) si (5) referitoare la statul de drept, suprematia Constitutiei si respectarea obligatorie a legilor, precum si prevederile art. 16 care consacra principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

foto: Valer Dorneanu, presedinte interimar al CCR

sursa foto: infobrasov.net