Carta interprofesionala intre judecatori, procurori si avocati. Discursul presedintelui CSM Marius Tudose

In aula Institutului National al Magistraturii a avut loc, miercuri 23 septembrie 2015, Conferinta internationala cu tema „Dialogul interprofesional intre judecatori, procurori si avocati – necesitate in consolidarea Justitiei in societatea democratica in Romania”, organizata sub egida Consiliului Superior al Magistraturii la initiativa reprezentantului Romaniei la Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Rodica Aida Popa, judecator in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

La eveniment au participat judecatorii Marius Badea Tudose (foto) – presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Rodica Aida Popa (foto) - reprezentantul Romaniei la CCJE, Nina Betteto (foto dreapta) - membru in Biroul Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, vicepresedintele Curtii Supreme din Slovenia, Octavia Spineanu Matei - director al Institutului National al Magistraturii, alaturi de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Tiberiu Nitu, si de presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, avocatul Gheroghe Florea.

Au lipsit ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatorul Livia Doina Stanciu.

Cu aceasta ocazie a fost semnata „Carta interprofesionala intre judecatori, procurori si avocati”, document care sistematizeaza domeniile si procedurile de colaborare interinstitutionale necesare consolidarii complementaritatii functiilor fiecarei institutii si conlucrarea eficienta a acestora pentru garantarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si asigurarea justitiabililor de obiectivitatea actului de justitie.

Discursul presedintelui CSM, judecatorul Marius Tudose:

„Doamnelor si domnilor,

Distinsi colegi judecatori, procurori si avocati !

Va multumim ca ati raspuns invitatiei noastre de a va implica in dezbaterea unei teme pe cat de vechi, pe atat de actuale: comunicarea intre judecator, procuror si avocat.

Preocuparea Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni fata de acest domeniu evidentieza, incontestabil, faptul ca dincolo de a fi unul important, este cu precadere sensibil, necesitand o abordare obligatoriu legala, inter-profesionala si deontologica.

Din parcurgerea documentelor Consiliului Consultativ si, in special, a Avizului nr. 12 din 2009 si a Avizului nr. 16 din 2013, rezulta ca, in viziunea acestui for, actul de justitie independent se sprijina pe independenta judecatorului, procurorului si avocatului, ca independenta asociata celor trei profesii nu este o prerogativa sau un privilegiu oferit in interesul profesionistilor ci o conditie prealabila pentru Statul de Drept si o conditie pentru cei care cauta si solicita infaptuirea justitiei. Consiliul de Ministri, la paragraful 7 din Recomandarea nr. 12 din 2010, declara ca independenta judecatorilor trebuie sa fie o garantie la cel mai inalt nivel juridic posibil si ca independenta avocatilor trebuie sa fie garantata in acelasi mod.

Constructia legislativa romaneasca a fost consecventa in aplicarea acestor principii, prevederile statutare si deontologice privitoare la profesiile de judecator procuror si avocat, reflectand cu prisosinta caracterul independent al functiei de magistrat si al profesiei de avocat. Mai mult, noile coduri de procedura penala si civila aduc importante completari, consolidand rolul si locul avocatului in administrarea justitiei.

Si totusi, ceea ce in teorie pare rezolvat, in practica poate sa ridice probleme. Si aceasta nu pentru ca principiul nu ar fi valid, ci pentru ca, desi obiectiv, el este tributar sau susceptibil a fi influentat de factori subiectivi, specific umani, cum ar fi vocatia, motivatia, caracterul, educatia si, de ce nu, viciile. Iar actul de justitie risca sa se sprijine, intr-o dinamica vectoriala, nu pe suma celor trei independente ci pe rezultanta acestora, riscandu-se, astfel, sa fie afectat in insasi esenta sa.

Din aceasta perspectiva, consider ca numai prin asumarea responsabila si efectiva a rolului fiecarei profesii in infaptuirea actului de justitie si printr-o viziune comuna tuturor profesionistilor implicati in activitatea judiciara, referitoare la valorile etice si juridice, poate fi garantata functionarea eficienta a justitiei.

Astfel, Avizul nr. 12 din 2009 si Avizul nr. 16 din 2013 fac referire explict, in termeni neechivoci, la vocatia de a face dreptate asociata judecatorilor, acestia fiind responsabili cu luarea de decizii obligatorii pentru persoanele implicate si de a rezolva litigiile in baza legii. Procurorii sunt responsabili, conform principiilor legalitatii si oportunitatii, sa realizeze activitatile de urmarire penala, acestia actionand in numele societatii, dar indeplinind si sarcini fata de anumite persoane, si anume persoanele invinuite - fata de care este necesara corectitudinea - si fata de victimele infractiunilor, carora trebuie sa li se asigure respectarea drepturilor de care beneficiaza. Iar avocatul are misiunea si obligatia profesionala de a apara drepturile si interesele clientului sau in conformitate cu principiile de baza ale Natiunilor Unite privind rolul baroului, conform carora serviciile juridice trebuie furnizate de avocati independenti.

Acestea sunt rolurile si, implicit, limitele lor. O conditie necesara, dar nu suficienta, pentru buna administrare a justitiei este ca fiecare profesionist sa exerseze, sa experimenteze si sa se formeze in sensul dezvoltarii unor mecanisme de gandire, actiune, comunicare si comportament compatibile cu rolul si limitele impuse de profesie.

Altfel, pot fi gandite fel si fel de coduri deontologice si sanctiuni cu eficienta in derularea unor proceduri, dar acestea sunt susceptibile de a trata efectele, nu neaparat cauza. Or, cauza e in fiecare dintre noi, cei care in mod constient si deliberat am ales o cale, o profesie si un sens. Si, dincolo de imagine, cariera sau statut, am ales o profesie aflata in slujba legii si a cetateanului, in fata carora suntem cu totii in egala masura responsabili.

Va doresc succes in dezbaterea temei de azi si sper ca ea sa contribuie la intelegerea si asumarea unei comunicari eficiente, constructive si principiale, asa cum le sta bine unor profesionisti autentici.

De asemenea, tin sa o felicit pe doamna judecator dr. Rodica Aida Popa pentru stradania sa de a ne oferi importante repere teoretice in formarea noastra interprofesionala; publicarea volumului 'Noi institutii ale dreptului penal si dreptului procesual penal in dialogul interprofesional intre judecatori si avocati', lansat astazi, fiind o dovada elocventa a preocuparii autoarei si colaboratorilor sai de a da consistenta comunicarii dintre judecatori si avocati dincolo de usile instantelor de judecata.

Va multumesc!”