Baroul Neamt. Punct de vedere privind proiectul de modificare a legii consilierilor juridici

Ca urmare a pozitiei exprimate de majoritatea avocatilor Baroului Neamt cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, Consiliul Baroului Neamt a luat in discutie in Sedinta de consiliu din data de 22.01.2016 necesitatea exprimarii unui punct de vedere ferm in legatura cu aceasta initiativa legislativa cu majoritate de voturi (domnul decan Chelaru abtinandu-se de la vot). In consecinta, Consiliul Baroului Neamt a hotarat formularea unei opozitii ferme cu privire la proiectul legislativ, apreciind initiativa ca fiind de natura sa aduca grave atingeri exercitarii profesiei de avocat.

Consideram ca modificarile propuse prin proiectul de lege ar determina crearea unui corp profesional paralel si care se suprapune profesiei de avocat in ceea ce priveste reprezentarea persoanelor juridice, ar crea o situatie privilegiata consilierilor juridici in detrimentul avocatilor si ar duce la bulversarea pietei serviciilor juridice cu consecinte dramatice atat din punct de vedere al aplicarii legii cat si din punct de vedere social si economic.

a. Un prim aspect pe care l-am sesizat atat noi cat si reprezentantii celorlalte barouri din tara se refera la faptul ca initiativa legislativa contravine Constitutiei, Legii nr. 51/1995 si nu in ultimul rand legii pe care doreste sa o modifice.

Astfel, dispozitiile art. 24 al. 2 din Constitutia Romaniei reglementeaza faptul ca:

„In tot cursul procesului, parfile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”.

Potrivit dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 prevad:

„Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infracfiune si pedepseste potrivit legii penale”.

Pe de alta parte, insa, potrivit dispozitiilor art. 4 din proiectul de lege, consilierii juridici ar urma sa exercite urmatoarele atributii:

(1) Activitatea profesionala a consilierului juridic se realizeaza prin:

a) asistenta si consultanta juridica;

b) redactarea, avizarea si contrasemnarea pentru legalitate a actelor cu caracter juridic;

c) atestarea continutului si a datei certe pentru validitatea actelor juridice intocmite in numele entitatii juridice reprezentate, precum si atestarea identitatii acesteia;

d) reprezentarea in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a altor entitati de drept public si privat;

e) apararea cu mijloace specifice a drepturilor si intereselor legitime ale statului, institutiilor si autoritatilor publice, ale persoanelor juridice de drept public si privat, precum si a altor entitati interesate;

f) activitati de conciliere, negociere, management juridic si audit juridic;

g) opinii juridice, elaborare de proiecte de acte juridice.

(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se realizeaza pentru persoanele juridice de drept public si privat.

Textul din proiectul de lege nu este altceva decat o copie aproape fidela a dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 51/1995, atributiile ce ar reveni consilierilor juridici fiind, in realitate, activitati specifice profesiei de avocat si, pe cale de consecinta, intrand sub incidenta dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 51/1995: „1) Activitatea avocatului se realizeaza prin:

a) consultatii si cereri cu caracter juridic;

b) asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii;

c) redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;

d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitafii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;

e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina;

f) activitati de mediere;

g) activitati fiduciare desfasurate in conditiile Codului civil;

h) stabilirea temporara a sediului pentru societati la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate;

i) activitafile prevazute la lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta juridica;

j) orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii”.

In conditiile in care proiectul de lege intra intr-o contradictie flagranta cu dispozitii imperative care reglementeaza o profesie liberala si incalca interdictia stabilita atat prin Constitutie cat si printr-o lege speciala, devin greu de inteles nu numai scopul dar si utilitatea formularii acestuia.

b. Este, de asemeni, de neinteles motivul pentru care proiectul de lege a fost elaborat in totala contradictie cu dispozitiile Legii nr. 514/2003.

Astfel, prin modificarea si completarea art. 2 si 3 din Legea 514/2003 se creeaza consilierilor posibilitatea de a deveni liber profesionisti si de a exercita toate activitatile specifice profesiei de avocat, respectiv profesiei esentialmente liberale.

Modificarile, insa, intra in totala contradictie cu dispozitiile art. 10 alin. 1 din acelasi act normativ care instituie in mod expres incompatibilitatea intre exercitarea profesiei de consilier juridic cu calitatea de avocat, respectiv cu exercitarea unei profesii liberale. Astfel, desi Legea nr. 514/2003 instituie si consacra incompatibilitatea intre cele doua categorii de activitati, modificarea legii ar urmari crearea unui nou corp profesional cu aceleasi competente si atributii cu cele pe care legea le stabileste pentru avocati.

c. Initiativa legislativa vizeaza reorganizarea profesiei de consilier juridic ca si profesie juridica distincta, independenta, organizata autonom ca un corp profesional specializat (punctul 1 art. 1), in conditiile in care aceasta profesie, in forma in care este reglementatata si definita prin dispozitiile art. 1 din Legea 514/2003 este o profesie distincta de cea de avocat dar dependenta, exercitata in baza contractelor de munca pe care consilierii juridici le incheie cu institutiile pe care le vor reprezenta ulterior sau a numirii in functie.

Profesia de consilier juridic ar deveni concomitent - in viziunea actului normativ modificat in baza acestei initiative legislative - salarizata si liberala, situatie nu numai imposibila juridic si tehnic dar si contrara oricarui principiu de drept.

d. Adoptarea acestui proiect de modificare a Legii consilierilor juridici ar crea nu numai un corp profesional paralel celui al avocatilor dar ar crea o situatie discrimatorie pentru profesia de avocat.

Astfel, consilierii juridici constituiti in societati profesionale ar putea exercita activitati specifice profesiei de avocat fara sa fie inscrisi pe Tabelul avocatilor, fara sa fie obligati sa sustina examenele de admitere in profesie si de definitivat la standardele impuse de profesia de avocat si fara existenta unor norme de responsabilitate ca cele instituite de lege in sarcina avocatilor.

Exercitarea activitatilor prevazute in art. 4 din proiectul de lege de catre o persoana neinscrisa in Tabelul consilierilor juridici este considerata infractiune. In lipsa unei reglementari clare a acestui text, exercitarea activitatilor prevazute in acest text de catre avocati ar putea constitui infractiune astfel ca avocatii sunt, practic, ingraditi in exercitarea profesiei cu privire la indeplinirea oricaror activitati in raporturile profesionale cu persoanele juridice de drept public sau privat.

Un alt exemplu de discrimare care se creeaza se refera la faptul ca un consilier juridic stagiar poate (in viziunea proiectului de lege) pune concluzii la Judecatorie si Tribunal ca instanta de fond, spre deosebire de un avocat stagiar, iar posibilitatea consilierului juridic definitiv de a pune concluzii la Inalta Curte si la Curtea Constitutionala nu mai este conditionata de o vechime neintrerupta in profesie de la definitivat ca in situatia avocatilor.

Toate aceste aspecte sunt de natura a crea o confuzie in randul societatii, in principal in randul persoanelor juridice, de destabilizare a serviciilor juridice si scadere drastica a calitatii acestora prin eliminarea, practic, de pe piata a serviciilor oferite de catre avocati persoanelor juridice, crearea unui monopol in aceasta zona in favoarea consilierilor juridici si, in final, producerea unor consecinte negative concrete din toate purtctele de vedere atat asupra beneficiarilor serviciilor juridice cat si a societatii in ansamblu.

In consecinta, Baroul Neamt apreciaza proiectul de modificare a Legii nr. 514/2003 ca fiind de natura sa aduca grave prejudicii exercitarii profesiei de avocat si solicita U.N.B.R. sa adopte o pozitie ferma in legatura cu aceasta chestiune in sensul de a solicita Parlamentului respingerea acestuia.

PRODECAN,

Ancuta SANDU (foto)

sursa text: www.unbr.ro