Asociatiile Forumul Judecatorilor si Initiativa pentru Justitie cer 10 reforme. Iata lista

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, condusa de judecatorul Dragos Calin (foto), si Asociatia Initiativa pentru Justitie solicita adoptarea de urgenta a zece reforme in sistem.

Cele doua organizatii au dat publicitatii joi, 7 ianuarie 2021, un comunicat de presa comun, in care cer din nou reforme rapide in justitie, pentru alinierea legislatiei nationale cerintelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entitatilor internationale relevante si doleantelor majoritatii covarsitoare a magistratilor romani.

Iata comunicatul Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie:

“Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie: Sunt necesare reforme reale si rapide in justitie

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie readuc in atentia opiniei publice faptul ca Primul Raport anual cu privire la statul de drept, publicat la 30.09.2020 de Comisia Europeana, retine ca masurile controversate cu impact negativ asupra independentei sistemului judiciar continua sa fie in vigoare, dand exemplul Sectiei de investigare a infractiunilor comise de judecatori si procurori (SIIJ), normelor vizand raspunderea materiala a magistratilor, numirii procurorilor de rang inalt, sistemului de pensionare anticipata la 20 de ani vechime etc. Comisia Europeana a constatat ca acest fapt creste incertitudinea privind functionarea sistemului de justitie, in ansamblu, dar afecteaza si independenta, statutul si cariera individuala a magistratilor, in special prin efectul combinat al diverselor masuri legislative, criticate in timp de toate entitatile internationale relevante (Comisia de la Venetia, GRECO, Comisia Europeana, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni). A fost criticata si cresterea deficitului de resurse umane in sistemul de justitie, in conditiile unor aspecte legislative negative vizand admiterea in magistratura si promovarea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De asemenea, concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate la 23.09.2020, la Luxembourg, in primul set de sase cereri de decizie preliminara (cauzele ”Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii”) vizand, in esenta, statul de drept in Romania, au confirmat practic intreaga abordare propusa de subscrisele asociatii profesionale ale magistratilor, care au militat cu determinare pentru independenta justitiei in ultimii 3-4 ani, inclusiv caracterul obligatoriu al Deciziei privind Mecanismul de cooperare si verificare, instituit de Comisia Europeana, cu relevanta si pentru Curtea Constitutionala a Romaniei. Numirea interimara a sefului Inspectiei Judiciare si normele nationale privind infiintarea unei sectii de parchet specifice cu competenta exclusiva pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati, considerate si de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezinta alte doua aspecte care nu pot fi trecute cu vederea.

In acest context, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie solicita inca o data reforme rapide in justitie, pentru alinierea legislatiei nationale cerintelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entitatilor internationale relevante si doleantelor majoritatii covarsitoare a magistratilor romani.

Cel putin urmatoarele reforme sunt necesare urgent:

1. Reglementari legislative pentru admiterea in magistratura, delegarea, detasarea si transferul magistratilor; renuntarea la dispozitiile care prevad dublarea perioadei de pregatire in cadrul Institutului National al Magistraturii;

2. Desfiintarea neconditionata a sectiei de parchet separate, creata pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori;

3. Abrogarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate in obligatia de abtinere a magistratilor de la „manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului”;

4. Reinstaurarea meritocratiei in magistratura; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv si mai ales la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

5. Revizuirea sistemului de numire si revocare a procurorilor-sefi si limitarea rolului ministrului justitiei in aceste proceduri, simultan cu cresterea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii; intarirea independentei procurorului si reglementarea clara si restrictiva a notiunii de procuror ierarhic superior;

6. Respectarea rolului si a atributiilor stabilite de Constitutie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin inlaturarea transferarii arbitrare a unor atributii ale Plenului catre sectii sau catre anumiti judecatori, in functie de gradul profesional detinut, de natura a deturna functionarea colegiala; revizuirea dispozitiilor privind alegerea si revocarea membrilor CSM, in sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile si accesibile;

7. Reorganizarea Inspectiei Judiciare, reconsiderarea rolului si a atributiilor inspectorului-sef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari si functiile de conducere din cadrul Inspectiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;

8. Abrogarea dispozitiilor introduse in anii 2018-2019 de natura a incarca nejustificat volumul de munca al instantelor si parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri in trei judecatori);

9. Revizuirea normelor privind raspunderea materiala a magistratilor, cat timp acestea ignora independenta justitiei;

10. Ratificarea de Parlamentul Romaniei a Protocolului nr. 16 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, al carui text a fost adoptat de Comitetul Ministrilor la data de 10 iulie 2013 si care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai inalte jurisdictii ale partilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curtii Europene a Drepturilor Omului, atunci cand apreciaza ca o anumita cauza aflata pe rolul lor ridica o problema grava privind interpretarea sau aplicarea Conventiei sau a protocoalelor sale.

Alte propuneri (unele cuprinse si in proiectele publicate de Ministerul Justitiei la 30 septembrie 2020) care pot ajuta la modernizarea justitiei nu sunt de o urgenta deosebita si pot fi discutate pe larg (spre exemplu, adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandarilor Comisiei de la Venetia, unele modificari aduse Codului de procedura civila etc.) in grupuri de lucru organizate de Ministerul Justitiei, la care sa participe si asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania

judecator Dragos Calin, co-presedinte

judecator Lucia Zaharia, co-presedinte

Asociatia Initiativa pentru Justitie

procuror Bogdan Pirlog, co-presedinte

procuror Sorin Lia, co-presedinte”