Aplicarea legii si a Constitutiei nu se negociaza in strada

Trebuie sa fac unele precizari.

Hotararea de ieri a ICCJ in cazul Dragnea este una care nu poate fi pusa in discutie decat in cadrul cailor de atac. Este o greseala atacarea completului ICCJ sub orice forma, inclusiv in modalitatea aruncarii pe piata a informatiei ca au incalcat cu aceasta solutie deciziile CCR. Cei 3 judecatori nu au incalcat deciziile CCR ci doar le-au interpretat si aplicat astfel cum au considerat ca este corect. In calea de atac se poate cenzura aceasta interpretare, dar asta nu inseamna ca ea nu este cat se poate de legitima: legea le permite si chiar ii obliga sa dea propria lor interpretare atunci cand legea penala pe care o aplica este neclara.

Afirmatia completa pe care am facut-o in emisiune este aceea ca, atat timp cat hotararea se datoreaza interpretarii pe care completul de judecata a dat-o modului de aplicare in cazuri concrete a Deciziilor 405/2016 si 392/2017 ale CCR si avand in vedere ca aceste doua decizii nu au fost puse in aplicare de Parlament, in sensul modificarii abuzului in serviciu din Codul penal, sub presiunea opiniei publice si a strazii, atunci putem spune ca hotararea este mai mult a strazii decat a puterii judecatoresti. Judecatorii sunt obligati sa aplice legile asa cum sunt ele scrise de Parlament. Daca Parlamentul nu-si indeplineste obligatiile constitutionale si nu pune de acord legea cu Constitutia atunci judecatorii sunt indreptatiti sa dea propria lor interpretare legii neclare. Nu este nici un abuz, nici o nerespectare a deciziilor CCR de catre complet, este pur si simplu exercitarea dreptului suveran al judecatorilor de a da interpretari potrivit convingerii lor legislatiei neclare si modului de aplicare a deciziilor CCR.

Daca Parlamentul Romaniei sau Guvernul, ca legislativ delegat, si-ar fi indeplinit obligatia constitutionala si ar fi modificat abuzul in serviciu din codul penal in forma care reiese din Decizia 405/2016, atunci completul de judecata nu mai avea de aplicat o lege neclara, care sa-i permita propria interpretare, ci ar fi aplicat ca atare legea clara, astfel cum reiesea ea din interventia legiuitorului asupra definitiei infractiunii. Pentru ca acest lucru nu s-a intamplat, chiar in acest dosar am invocat o noua exceptie de neconstitutionalitate care s-a finalizat cu Decizia CCR nr. 392/2017. Prin aceasta decizie CCR a reafirmat obligatia Parlamentului, ca organ legiuitor, de a pune in aplicare Decizia 405/2016, inclusiv sub forma instituirii unui prag pentru abuzul in serviciu.

Citez din Decizia CCR: 'Curtea subliniaza ca legiuitorul are obligatia de a reglementa pragul valoric al pagubei si intensitatea vatamarii dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natura sa determine apariţia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitaţii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii'.

Nici de aceasta data Parlamentul nu si-a indeplinit obligatia constitutíonala si nu a respectat Decizia CCR, ci a preferat comportamentului constitutional comportamentul pur politic, de evitare a conflictului cu opozitia si actiunile civice din strada.

Astfel s-a ajuns ca la momentul pronuntarii completul de la ICCJ sa aibe de aplicat o lege care nu este clara si care permite si chiar obliga la interpretari. 2 judecatori au interpretat-o intr-un fel, alt judecator a interpretat-o altfel, dar ambele interpretari sunt la fel de legitime. Discutia asupra modului de aplicare a normei juridice se va transa doar in calea de atac si ar fi o greseala sa se continue acuzele la adresa judecatorilor ca nu aplica Deciziile CCR. Deciziile CCR obligau in primul rand Parlamentul sa modifice legea, treaba judecatorilor este sa interpreteze legea atunci cand nu e clara, ceea ce au si facut.

Concluzionand, hotararea de ieri, ca si alte sute sau mii de hotarari date in cazul infractiunilor de abuz in serviciu, se datoreaza in primul rand omisiunii vinovate a Parlamentului de a pune in aplicare in termen de 45 de zile deciziile Curtii Constitutionale vizand definitia infractiunii, iar opozitia strazii, a societatii civile si a partidelor politice nu reprezinta decat o scuza, dar nu o justificare, pentru incalcarea Constitutiei.

Majoritatea parlamentara, deci chiar d-ul Dragnea ca lider al ei, strada, opozitia, tot ce a contat pentru nepunerea in aplicare imediata a deciziilor CCR, sunt factorii care au condus la hotararea de ieri. Pe langa aceasta sunt mii de oameni care au de suferit chiar in acest moment pentru ca in Romania respectarea Constitutiei este un moft.

Intr-un stat de drept aplicarea legii si a Constitutiei nu se negociaza in strada, nu este niciodata o problema de oportunitate ori de acceptare din partea multimii; se aplica si atat, indiferent de consecinte.

Sursa: Facebook