Analiza DNA despre coruptia in sistemul public de sanatate

Directia Nationala Anticoruptie condusa de Laura Kovesi (foto) a facut o analiza a dosarelor care privesc coruptia in sistemul medical si care au fost solutionate de instanta prin hotarari de condamnare ramase definitive in perioada 2015 -2017. Analiza, care se regaseste in studiul cu tema “Coruptia in sistemul public de sanatate”, a identificat cinci domenii de manifestare a coruptiei in sistemul public de sanatate din Romania:

- achizitii publice
- servicii medicale
- bugetarea unitatilor spitalicesti
- accesul personalului in sistemul medical
- autorizarea farmaciilor.
Astfel, potrivit studiului DNA, in domeniul achizitiilor publice au fost identificate doua tipare principale de actiune:
- conditionarea atribuirii si bunei derulari a contractelor de plata unui ”comision”(mita) catre managerul unitatii; mita reprezinta 5-20% din valoarea contractului si este acoperita tot din bugetul spitalului.

Analiza DNA:

“Directia Nationala Anticoruptie a finalizat studiul pe tema ”Coruptia in sistemul public de sanatate. Analiza cauzelor D.N.A. solutionate de instanta prin hotarari de condamnare ramase definitive in perioada 2015 -2017”.

Analiza a identificat cinci domenii de manifestare a coruptiei in sistemul public de sanatate din Romania:
- achizitii publice
- servicii medicale
- bugetarea unitatilor spitalicesti
- accesul personalului in sistemul medical
- autorizarea farmaciilor

In domeniul achizitiilor publice au fost identificate doua tipare principale de actiune:
- conditionarea atribuirii si bunei derulari a contractelor de plata unui 'comision'(mita) catre managerul unitatii; mita reprezinta 5-20% din valoarea contractului si este acoperita tot din bugetul spitalului
- fraudarea procedurilor de achizitie publica derulate de unitatile medicale; mecanisme de fraudare au fost identificate in toate etapele procesului de achizitie publica (planificarea achizitiei, atribuirea si executia contractului). Exemple de fraudare : planificarea unor achizitii inutile, supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piata, evitarea procedurii de licitatie publica, fragmentarea scriptica a achizitiilor prin acte aditionale, intocmirea caietului de sarcini astfel incat sa favorizeze anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate).

In domeniul serviciilor medicale, coruptia s-a manifestat in ceea ce priveste:
- expertizarea medicala a capacitatii de munca
- realizarea consultatiilor si actelor medicale

In domeniul bugetarii unitatilor medicale, au fost identificate urmatoarele caracteristici ale coruptiei:
- bugetarea este conditionata de plata nelegala, lunara, a unei sume fixe de catre managerul respectivei institutii medicale, presedintelui Casei Judetene de Asigurari de Sanatate;
- demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finantare si urmarirea platilor este dublat de un demers nelegal de negociere si primire a mitei; existau suspiciuni ca banii folositi pentru mita erau proveniti tot din mita;
In domeniul bugetarii unitatilor medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supravietuire institutionala.

In domeniul accesului personalului in sistemul medical, coruptia s-a manifestat:
- la finalizarea studiilor de profil
- la angajarea in spital
in ambele situatii asistam la normare” institutionala a mitei (suma solicitata ca plata nelegala la examene era plafonata printr-o decizie a consiliului profesoral, iar la angajari la spital, in majoritatea cazurilor existau tarife standard)

In domeniul autorizarii farmaciilor, au fost identificate urmatoarele caracteristici ale coruptiei:
- plati nelegale pentru facilitarea emiterii autorizatiilor intr-un timp mai scurt decat cel uzual;
- darea de mita reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, in conditiile in care solicitantii au depus dosare corecte si complete.

Studiul constata ca manifestarea infractionalitatii are loc in majoritatea aspectelor structurale si functionale ale sistemului de sanatate, cu implicatii asupra calitatii actului medical oferit populatiei.

Un alt aspect important se refera la existenta unor cutume in oferirea si primirea de foloase necuvenite pentru a beneficia de un drept legal si moral – dreptul la sanatate. Aceste reguli nescrise care guverneaza comportamentul actorilor sociali implicati (medici, pacienti, firme etc.) sunt cunoscute de acestia de dinainte de a interactiona cu sistemul, fiind acceptate, dar si transmise mai departe, informal, din dorinta de a-i ajuta pe cei aflati in situatii asemanatoare.

Acceptarea si aderarea la aceste cutume se realizeaza printr-un act de conditionare ce se manifesta in: servicii medicale, relatii comerciale, bugetarea corespunzatoare a unitatilor spitalicesti ori autorizarea pe piata farmaciilor.
Darea de mita devine, astfel, o conditie asumata de pacient/firma beneficiara/manager de spital, in lipsa alternativelor reale.
Ritmicitatea si continuitatea temporala a actelor de coruptie practicate de medici, formele de fraudare a bugetului unitatii spitalicesti, precum si existenta cutumelor privind plati informale pentru exercitarea actului medical indica o vulnerabilizare interna a sistemului medical, generata de ineficienta mecanismelor de verificare si control. Aceasta vulnerabilitate interna este sustinuta si de beneficiarii serviciilor medicale care, conditionat sau din proprie initiativa, ofera mita medicilor, pentru a avea siguranta prestarii serviciului public de sanatate.

Studiul a fost realizat avand in vedere ca datele rezultate din cauzele instrumentate de DNA pot constitui o baza importanta de analiza pentru fundamentarea unor decizii la nivelul organelor administrative pentru identificarea si implementarea unor masuri de prevenire a coruptiei.”