AMR: „Solicitam Consiliului Superior al Magistraturii sa-si asume in mod responsabil problema inechitatilor salariale”

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatorul Gabriela Baltag (foto), a dat publicitatii un comunicat de presa prin care aduce mentiuni suplimentare pozitiei AMR din 23 august 2016, referitoare la conduita adoptata de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, in sedinta de Plen in care a fost dezbatuta problema inegalitatilor salariale.

---

>>Comunicatul presedintelui AMR:

„Domnului judecator Mircea Bucurel Aron,

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Doamnelor/Domnilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Domnule Presedinte,

Doamnelor/Domnilor membri ai Consiliului,

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) intelege sa aduca mentiuni suplimentare, pozitiei transmisa zilele trecute tuturor instantelor si institutiilor existente in sistemul judiciar, raportat la adoptarea de catre Consiliul Superior al Magistraturii a unei hotarari de principiu referitoare la aplicarea nediscriminatorie a dispozitiilor O.U.G. nr. 20/2016.

Astfel, in sedinta de plen din data de 23 august 2016, Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat, cu majoritate de voturi, ca dispozitiile OUG nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, sunt aplicabile si familiei ocupationale 'Justitie'.

Aceasta solutie nu reprezinta un element de noutate, intrucat legile de salarizare anterioare – e.g. Legea nr. 330/2009 si Legea nr. 284/2010 si, implicit, Legea nr. 285/2010 - au prevazut ca se vor aplica tuturor categoriilor de personal platit din bugetul general consolidat al statului, prin urmare inclusiv sistemul judiciar, anume:

- personalului incadrat in institutii publice finantate integral din bugetele anuale;

- personalului din institutiile publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat;

- personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii;

- personalului din cadrul institutiilor publice.

Atat Legea nr.71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, dar si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, sunt legi anuale de salarizare aplicabile personalului bugetar, obligatorii si sistemului judiciar.

Acest ultim act normativ, similar Legii nr. 71/2015, a fost adoptat ca urmare a faptului ca, desi salarizarea personalului bugetar apare ca fiind reglementata prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu toate modificarile si completarile ulterioare, de la data aprobarii acesteia si pana in prezent nu au fost aplicate nici valoarea de referinta si nici coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele legii-cadru, fiind adoptate, in mod succesiv, amanari ale aplicarii Legii-cadru nr. 284/2010, pe motivul constrangerilor financiare, imprejurari ce au determinat ca salarizarea personalului bugetar sa se realizeze la nivelul anului 2009.

In nota de fundamentare a OUG nr. 20/2016 a fost mentionata necesitatea adoptarii in regim de urgenta a actului normativ pentru a elimina discrepantele existente in materie de salarizare intre persoanele care isi desfasoara activitatea in conditii identice, avand acelasi nivel de pregatire profesionala, vechime in munca si in functie, dar un nivel diferit de salarizare. A mai fost mentionat, drept cauza a adoptarii actului normativ, si faptul ca autoritatile/institutiile publice centrale si locale se confrunta cu un numar considerabil de litigii aflate pe rolul instantelor de judecata din intreaga tara avand ca obiect eliminarea acestor discrepante.

In aceeasi sedinta, Plenul Consiliului a adoptat o hotarare de principiu prin intermediul careia a recomandat ordonatorilor de credite ca in interpretarea dispozitiilor legale sa fie avut in vedere principiul de drept mentionat in expunerea de motive a OUG nr. 20/2016 si in cuprinsul art. 3/1 din O.U.G. nr. 57/2015, asa cum a fost modificata si completata, in sensul eliminarii discrepantelor salariale existente in sistemul judiciar, astfel incat personalul care beneficiaza de aceleasi conditii sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii in care isi desfasoara activitatea.

Potrivit art. 3/1 alin. 1 din OUG nr. 20/2016: 'Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), incepand cu luna august 2016, personalul platit din fonduri publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza/indemnizatiilor de incadrare mai mic decat cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii'.

Anterior, aceleasi prevederi se regaseau transpuse in continutul art. 1 alin. 5/1 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobata prin Legea nr. 71/2015, care stabilea ca: 'Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii…'.

Aceasta ultima prevedere legala a fost implementata de toti ordonatorii principali de credite din sistemul judiciar (inclusiv de catre Consiliul Superior al Magistraturii), cu exceptia Ministerului Justitie care, prin conduita adoptata si prin recomandarile formulate la intalnirea cu reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor din data de 25 noiembrie 2015, intalnire care a avut loc la sediul ministerului, a determinat personalul din judecatorii, tribunale si curti de apel sa introduca actiuni pe rolul instantelor de judecata pentru recuperarea drepturilor cuvenite, desi acestea erau garantate de lege. La momentul respectiv principala justificare a fost aceea ca noua echipa ministeriala (in frunte cu doamna ministru Alexandra Raluca Pruna) trebuia sa se familiarizeze, sa inteleaga despre ce este vorba, dar a fost invocat si argumentul lipsei de fonduri, urmand a se realiza diligentele corespunzatoare pana la prima rectificare bugetara.

Suntem astazi in situatia dezastruoasa in care, desi avem o prevedere legala aplicabila intregului sistem bugetar, prin urmare si magistratilor, plenul CSM depune eforturi substantiale sa suplimenteze ordinea de zi cu o chestiune deja recunoscuta prin lege. in aceste imprejurari, dupa evocarea mai multor aspecte lipsite de relevanta pentru situatia discriminatorie salariala in care se gasesc judecatorii, Consiliu s-a spalat pe maini ca 'Pilat din Pont' prin pronuntarea unei hotarari 'de principiu' care a confirmat, printre altele, ceea ce legea retinea deja, anume ca OUG nr. 20/2016 este aplicabila si familiei ocupationale 'Justitie', in conditiile in care acest aspect nu a ridicat nicio dificultate de intelegere pentru sistemul judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii, in calitate de garant al 'independentei justitiei', nu a fost in masura sa explice motivul pentru care OUG nr. 20/2016 ridica deodata mai multe probleme de aplicare comparativ cu Legea nr. 71/2015 pe care a implementat-o imediat, la fel ca majoritatea ordonatorilor principali de credite din justitie, in conditiile in care, asa cum am probat deja, ambele acte normative au continuturi asemanatoare.

Mai mult decat atat, art. 3/1 alin. 1 OUG nr.20/2016, temei legal pe care intelegem sa-l invocam pentru inlaturarea inechitatilor salariale, nu particularizeaza in niciun mod sistemul bugetar, intrucat nu regasim o enumerare limitativa a beneficiarilor, fiind utilizata numai expresia 'personalul platit din fonduri publice'. Din aceste considerente, sustinerile Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, formulate pe parcursul sedintei de Plen din data de 23.08.2016, referitoare la faptul ca actul normativ nu mentioneaza in mod expres si sistemul judiciar, sunt halucinante.

Obligatia de a emite ordine de salarizare pentru indemnizatia maxima aflata in plata a fost prevazuta de art. 1 alin. 5/1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei nr. 83/2014 privind salarizarea bugetarilor pe anul 2015 si apoi preluata de OUG nr. 20/2016. Prin comunicatul emis ieri, Consiliul Superior al Magistraturii sustine ca interpretarea ordonantei se refera la indemnizatia maxima pusa in plata la nivelul instantei/la indemnizatia de incadrare.

Eliminarea discriminarii prin majorarea indemnizatiei la nivelul maxim aflat in plata pentru angajatii care indeplinesc aceleasi conditii de studii, vechime in munca si in functie, trebuia realizata din luna aprilie 2015 si nu abia dupa adoptarea OUG nr. 20/2016, act normativ ce ridica semne de intrebare nejustificate Consiliului Superior al Magistraturii. Se intampla acest lucru in conditiile in care, prevederea cuprinsa in art. 3/1 alin. 1 din OUG nr. 20/2016 reprezinta o preluare a principiului enuntat in 2015, cuprins in art. 1 alin. 5/1 din Legea nr. 71/2015, aplicat fara nicio retinere la acel moment de Consiliu, neaplicat insa judecatorilor de la judecatorii, tribunale si curti de apel.

CSM face referire la inlaturarea discriminarii prin acordarea indemnizatiei maxime aflata in plata pentru angajatii care indeplinesc conditii identice de studii, vechime in functie si in munca, alternativ cu acordarea indemnizatiei de incadrare, printr-o adaugare nepermisa la lege, in sensul ca se impune 'eliminarea discrepantelor salariale existente in sistemul judiciar, astfel incat personalul care beneficiaza de aceleasi conditii sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii in care isi desfasoara activitatea'.

CSM face aceasta interpretare, adaugare la lege, in conditiile in care art. 3/1 alin. 1 din OUG nr. 20/2016 retine ca personalul platit din fonduri publice '…. va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective', fara a utiliza sintagma 'in care isi desfasoara activitatea'.

Pornind de la aceasta mentiune nepermisa, fiecare ordonator de credite va alege varianta care ii convine: indemnizatie maxima sau aceeasi indemnizatie de incadrare lunara, aceasta din urma fiind compusa din valoare sectoriala si coeficientul de multiplicare stabilit in functie de instanta.

O solutie de inlaturare a inechitatilor impunea ca recomandarea sa vizeze ca la indemnizatia de incadrare se acorda aceeasi valoare sectoriala pentru toti magistratii, anume de 347,09 lei, in loc de 291,98 lei, cat le este recunoscut judecatorilor in prezent.

In mod concret, stabilirea unei indemnizatii brute lunare avand aceeasi valoare sectoriala, situatie aplicabila deja procurorilor, este singura cale de inlaturare a inechitatilor si este posibil a se realiza numai daca ordonatorii de credite emit ordine cu aplicare generala, in acest sens, care sa conduca la majorarea bazei de calcul la nivel national.

In lipsa unui ordin, recomandarea Consiliului se adreseaza fiecarei instante si nu intregului sistem asa cum este corect, in sensul stabilirii la nivel national a unei indemnizatii de incadrare lunara cu aceeasi valoare sectoriala, de 347,09 lei, valoare sectoriala aflata deja in plata la Tribunalul Calarasi, valabila si in situatia tuturor procurorilor, incepand cu data de 01.08.2016, urmare a ordinului emis recent, in mod corect, de catre Domnul Procuror General Augustin Lazar, de reincadrare a personalului din parchete.

In consecinta, Consiliul Superior al Magistraturi, 'garantul independentei justitiei', inclusiv si a celei financiare, structural inclusa in independenta puterii judecatoresti, lasa la aprecierea fiecarui ordonator de credite, inclusiv a Ministerului Justitiei (care a blocat deja aplicarea legilor de salarizare anuale, astfel cum am aratat mai inainte), daca este in drept sa emita sau nu ordine.

Asistam la consumarea unei situatii aberante, care are la baza, in principal, lipsa de fermitate a Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile in care, Guvernul a oferit posibilitatea inlaturarii discriminarilor reclamate de foarte multi ani in sistemul de salarizare, prin adoptarea OUG nr. 20/2016, situatie ce va conduce, in absenta unei atitudini clare, justificata constitutional, la concluzia ca, in continuare, judecatorii vor ramane numai cu sperante naruite, iar ceilalti cu realitati concretizate.

Solicitam Consiliului Superior al Magistraturii sa-si asume in mod responsabil problema inechitatilor salariale, avand la baza legea fundamentala, si sa rezolve de indata aceasta situatie care produce ingrijorare in randul judecatorilor hotarati/motivati sa nu accepte o solutie ambigua.

Totodata, Consiliul Superior al Magistraturii are sansa sa dovedeasca, macar la sfarsit de mandat, ca a inteles toate componentele demnitatii ce-l caracterizeaza, atunci cand a ales sa devina, prin membrii sai, reprezentantul corpului de magistrati.

Judecator Gabriela Baltag

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania”.