DOSARUL RARINCA - Rechizitoriul procurorilor DNA Iulian Pancescu si Carmen Damian pentru trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatei Mariana Rarinca, sub aspectul savarsirii infractiunii de santaj. Majorarea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei in cazul infractiunii de santaj (art. 207 CP) in care este implicata o persoana care exercita o functie publica - aplicarea art. 13/1 din Legea nr. 78/2000

Prin rechizitoriul din 30 iunie 2014, Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inclupatei Mariana Rarinca, sub aspectul savarsirii infractiunii de santaj.

Procurorii DNA au retinut ca inculpata Mariana Rarinca a savarsit infractiunea de santaj prin constrangerea partii vatamate – presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – sub amenintarea cu devoalarea in presa a unor fapte nereale compromitatoare pentru acesta, prin intermediul unor mesaje telefonice, cu scopul obtinerii injuste a sumei de 20.000 euro.

proc. Iulian PANCESCU

proc. Carmen DAMIAN

Infractiunile retinute: santajul - art. 207 alin. (2) si (3) CP cu aplicarea art. 13/1 din Legea nr. 78/2000.

>>Rechizitoriul din 10.06.2014 intocmit de procurorii DNA Iulian Pancescu si Carmen Damian, in dosarul nr. 224/P/2014

Extras din rechizitoriu:

"Infractiunea de santaj, pentru care a fost inculpata Rarinca Mariana, a fost savarsita de catre aceasta atat prin transmiterea unor mesaje text, cat si prin covorbiri telefonice cu persoana vatamata. Din declaratia persoanei vatamate (Stanciu Livia-Doina), care se coroboreaza cu declaratia martorului Stanciu Radu, rezulta ca inculpata a pretins suma de 20.000 de euro pentru a nu divulga informatii compromitatoare pentru persoana vatamata si pentru familia acesteia. (…)

Referitor la datoriile invocate de mai multe ori in mesajele transmise persoanei vatamate, inculpata Rarinca Mariana a evitat in mod repetat raspunsul si nu a dat niciodata detalii suficiente cu privire la actul sau faptul juridic din care provin datoriile, cuantumul exact al tuturor datoriilor sau natura acestora. In acelasi sens, este relevant modul diferit in care inculpata Rarinca Mariana prezinta in functie de partenerul de discutie, actele si/ sau faptele juridice din care provin datoriile a caror plata o solicita de la persoana vatamata. (…)

Observand ca persoana vatamata nu cedeaza santajului, dimpotriva, insista sa primeasca explicatii cu privire la pretentiile emise de inculpata, aceasta din urma a renuntat sa mai pretinda 20.000 de euro, a dat alta conotatie acestei sume si a inventat alte pretinse datorii pentru a motiva de ce trebuie ca persoana vatamata sa-i dea o suma de bani. (…)

Trebuie remarcat faptul ca niciuna din datoriile invocate de catre inculpata ca temei pentru cererile sale de a I se remite suma de bani nu poate fi probata. Astfel, in ce priveste plata unor datorii in numele avocatului Stanciu Andrei, inculpata nu poate sa indice niciuna dintre persoanele care ar fi primit bani de la ea. (…)

Inculpata sustine ca poate dovedi anumite aspecte referitoare la existenta datoriilor pe care le are persoana vatamata fata de ea, aspecte care sunt doar incidentale si nu ajuta la verificarea realitatii sustinerilor inculpatei, insa nu poate oferi nicio informatie care sa dovedeasca existenta in concret a respectivelor datorii. De altfel, referitor la toate sumele de bani, despre care pretinde ca ii sunt datorate de persoana vatamata, inculpata plaseaza momentul nasterii acestor datorii intr-un context care face imposibila verificarea realitatii acestora, ceea ce denota ingeniozitatea si pregatirea minutioasa a savarsirii infractiunii. (…)

Faptele pe care inculpata intentiona sa le divulge cu privire la persoana vatamata si la membrii familiei acesteia sunt imaginare, intrucat, asa cum am aratat, nici persoana vatamata, nici sotul acesteia nu au avut si nu au vreo datorie fata de inculpata. Insa faptele imaginare mentionate au potentialul necesar de a compromite imaginea persoanei vatamate, avand in vedere calitatea acesteia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Concluzia se impune deoarece astfel de fapte produc consecinte negative directe si indirecte asupra mentalului colectiv, asupra unui segment semnificativ de populatie, care este intoxicata cu astfel de fapte imaginare. Importanta functiei de felul celei detinute de persoana vatamata diversifica si largeste categoria informatiilor imaginare cu caracter defaimator care sunt apte sa lezeze reputatia unei asmenea persoane si care, desi ar fi lipsite de importanta, ar fi intens mediatizate si hiperbolizate de catre institutiile de presa doar pentru ca se refera la presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In acest mod, proiectarea cu rea-credinta a unei imagini negative pentru o persoana care detine o functie in sistemul de justitie si care, prin aceasta, trebuie sa se supuna anumitor exigente, imagine negativa bazata pe afirmatii inventate, printr-o mediatizare excesiva, poate duce la afectarea reputatiei unei astfel de persoane, chiar daca ulterior se constata ca afirmatiile au fost false. Alaturi de aceasta situatie, posibilitatea reala a existentei unor interese in cadrul trusturilor de presa de a atrage publicul in orice conditii, chiar si prin prezentarea unor fapte imaginare, de cele mai multe ori defaimatoare, este de natura a amplifica temerea persoanelor aflate intr-o situatie de acest gen. In situatia in care cel care savarseste infractiunea de santaj este o persoana apropiata victimei infractiunii, are, ca urmare a acestei situatii speciale, acces la diverse informatii privind viata privata a victimei sau a membrilor familiei sale. Astfel, este mai usor ca anumite aspecte, care tin de viata privata, sa fie facute publice numai pentru a obtine, prin aceasta, un anumit comportament al victimei sau, eventual, un folos material. Inculpata Rarinca Mariana a actionat cu intentie directa, prevazand rezultatul faptei sale, crearea unei stari de pericol, respectiv incalcarea relatiilor sociale referitoare la libertatea psihica a persoanei vatamate, si a urmarit producerea acestui rezultat in scopul de a obtine astfel o suma de bani de la persoana vatamata".

In acelasi dosar:

>>DOSARUL RARINCA. REJUDECAREA APELULUI DUPA ANULAREA DECIZIEI DE ACHITARE PRIN ADMITEREA CERERII DNA - CAB, decizia nr. 1095/11.09.2015

>>FAPTA DE SANTAJ NU ARE CARACTER PENAL – CAB, decizia nr. 733/20.05.2015, pronuntata in Dosarul Rarinca: „Curtea constata ca urmarirea penala s-a desfasurat cu incalcarea art. 6 par. (1) combinat cu par. (3) din Conventia EDO... Constata ca inculpata a fost arestata preventiv in perioada 10.06.2014-18.12.2014”

>>PRELUNGIREA ARESTARII PREVENTIVE IN CAMERA PRELIMINARA. CAZUL RARINCA - TMB, Incheierea din 03.07.2014: „Modul in care inculpata a actionat si urmarile care s-ar fi putut produce pe termen lung, mai ales asupra imaginii justitiei printr-unul dintre membrii sai etalon, sunt criterii de apreciere a starii de pericol social”. Santajul (art. 207 CP)