SPORURILE BUGETARILOR – Decizia ICCJ dupa sesizarea procurorului general

Prin Decizia 11/2022, Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost investita in urma sesizarii formulate de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu solutionarea recursului in interesul legii ce vizeaza urmatoarea problema de drept:

"Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017, prorogarea unor termene, precum si modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 115/2017, cu modificarile ulterioare, art. 7 alin. (4) si (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2016 privind unele masuri pentru salarizarea personalului platit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, aprobata prin Legea nr. 152/2017, si art. 12 alin. (8) si (9) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare,
in sensul de a se stabili daca sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, acordat inspectorilor antifrauda din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (A.N.A.F.), face parte sau nu din categoria sporurilor al caror cuantum se mentine in plata in perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017”.

Practica neunitara

Autorul sesizarii a aratat ca exista practica neunitara cu privire la modul de solutionare a litigiilor avand ca obiect anularea ordinelor nr. 835/2017, nr. 836/2017 si nr. 1.021/2017 ale presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala prin care s-a dispus, incepand cu data de 1 martie 2017, diminuarea de la 25% la 5% a sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, aplicat la salariul brut lunar al personalului din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala, si plata diferentelor salariale aferente.
Intr-o prima orientare jurisprudentiala, actiunile au fost admise, retinandu-se caracterul nelegal al ordinelor presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala prin care s-a dispus reducerea, incepand cu data de 1 martie 2017, a procentului aferent sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, iar paratii au fost obligati la plata diferentelor salariale, actualizate cu rata inflatiei si dobanda legala, calculate de la exigibilitatea diferentelor salariale si pana la data platii.
 In cea de-a doua orientare jurisprudentiala, actiunile au fost respinse, fiind recunoscuta posibilitatea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in calitate de ordonator de credite, de a reduce procentul aferent sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, fata de necesitatea incadrarii in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul institutiei.
In urma studierii dosarului, Inalta Curte a admis sesizarea.

Minuta Inaltei Curti:

"Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017, prorogarea unor termene, precum si modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 115/2017, cu modificarile ulterioare, art. 7 alin. (4) si (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2016 privind unele masuri pentru salarizarea personalului platit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, aprobata prin Legea nr. 152/2017, si art. 12 alin. (8) si (9) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:
Sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de care beneficiaza inspectorii antifrauda din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala se acorda, in perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017, in cuantumul procentual stabilit prin ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (A.N.A.F.) emis in conditiile art. 7 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2016, respectiv cu incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila”.

Iata pasaje din decizia ICCJ, pe care o atasam integral la finalul articolului:

"Cu titlu preliminar se impune efectuarea unor precizari referitoare la limitele sesizarii, astfel cum acestea trebuie sa fie stabilite prin prisma dispozitiilor legale ce au facut obiectul interpretarilor diferite in practica judiciara, asa cum au fost prezentate in actul de sesizare.
In primul rand este necesara o delimitare referitoare la categoria profesionala a reclamantilor din litigiile solutionate prin hotararile judecatoresti definitive cu privire la care a fost sesizata in concret problema de drept rezolvata in mod neunitar.
Astfel, problema de drept care face obiectul recursului in interesul legii priveste chestiunea daca sporul pentru risc si solicitare neuropsihica – in cazul specific al inspectorilor antifrauda din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala – se mentine in plata in cuantumul procentual stabilit initial sau daca acest cuantum procentual poate fi modificat prin ordin al ordonatorului de credite (A.N.A.F.), ordin emis in vederea incadrarii in cheltuielile de personal prevazute in bugetul aprobat, in situatia in care conditiile de munca ale beneficiarilor sporului au ramas neschimbate, pentru perioada 1 martie 2017-31 decembre 2017.

Categoria reclamantilor

Reclamantii din litigiile solutionate prin hotararile judecatoresti definitive atasate sesizarii de fata fac parte, pe de o parte, din categoria inspectorilor antifrauda din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala, iar pe de alta parte, din categoria inspectorilor antifrauda detasati in calitate de specialisti antifrauda in cadrul Ministerului Public (Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale).
In ceea ce priveste aceasta a doua categorie se remarca faptul ca hotararile judecatoresti atasate actului de sesizare au analizat problema din perspectiva modului de stabilire a drepturilor salariale constand in sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica prin ordinul A.N.A.F., cu referire concreta la dispozitiile legale speciale ce ar fi aplicabile acestor categorii [art. 4 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 144/2014, cu modificarile ulterioare, art. 7 si 8 din anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu modificarile si completarile ulterioare].

Situatia personalului detasat

Cat timp sesizarea nu a indicat explicit ca reprezentand un capitol distinct al aspectelor de drept ce trebuie rezolvate si modalitatea de acordare a acestui spor pentru categoria specialistilor antifrauda detasati in cadrul Ministerului Public, respectiv nu a fost sesizata o aplicare neunitara a dispozitiilor legale speciale incidente situatiei personalului detasat, se constata ca nu intra in limitele prezentei sesizari dezlegarea acestui aspect.
In masura in care, dupa aplicarea de catre instantele judecatoresti investite cu cauze similare a dispozitiilor legale privind regimul juridic al drepturilor salariale cuvenite detasatilor in ipoteza data, se va ajunge la concluzia incidentei directe a dispozitiilor legale ce fac obiectul prezentei sesizari [art. 1 alin. (1) si (3) din O.U.G. nr. 9/2017, art. 7 alin. (4) si (5) din O.U.G. nr. 99/2016 si art. 12 alin. (8) si (9) din O.U.G. nr. 83/2014], se va avea in vedere obligativitatea considerentelor prezentei decizii, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila, dar acest aspect reprezinta o problema de aplicare in concret a legii, iar nu de interpretare a acesteia.
In concluzie, obiectul direct al prezentei sesizari este reprezentat de categoria inspectorilor antifrauda din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala, in calitate de reclamanti in litigiile ce au ca obiect acordarea acestui spor pentru perioada amintita in sesizare.
In al doilea rand este necesara o alta delimitare din perspectiva obiectului sesizarii.

Hotararile definitive

Conform mecanismului de unificare pe calea recursului in interesul legii, astfel cum acesta este reglementat legislativ in cuprinsul Codului de procedura civila si cum a fost consacrat in practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, existenta unor hotarari judecatoresti definitive care au rezolvat in mod diferit sau poate chiar diametral opus aceeasi problema de drept reprezinta una din conditiile de admisibilitate a declansarii acestui mecanism.
Dincolo de a reprezenta o conditie de admisibilitate, simpla existenta a practicii judiciare neunitare nu poate genera conditionalitati reciproce intre cele doua solutii aflate in contrarietate, in sensul ca, din perspectiva mecanismului recursului in interesul legii, numarul sau/si ordinea cronologica a hotararilor judecatoresti definitive este/sunt lipsita(e) de relevanta, odata ce s-a constituit situatia premisa determinata de depasirea pragului critic sub care nu se putea constata existenta practicii neunitare cu caracter generalizat sau larg raspandit.
Cu alte cuvinte, completul investit cu solutionarea sesizarii de recurs in interesul legii va analiza exclusiv modalitatea de interpretare a legii, fara a da relevanta juridica prioritatii cronologice a unei solutii in raport cu cealalta.

Elementul suplimentar

Cu toate acestea, in sesizarea de fata, distinct de simpla existenta a unor solutii judiciare contradictorii (de admitere a actiunilor si de acordare a sporului in cuantum de 25%, respectiv de respingere a actiunilor si de mentinere a sporului de 5%), se interpune un element suplimentar.
Astfel, in compunerea silogismului juridic ce sta la baza uneia dintre cele doua solutii contrare (cea de admitere a actiunilor), se regaseste un argument legat de modalitatea de aplicare a prevederilor art. 430 din Codul de procedura civila si de efectul pozitiv al puterii de lucru judecat atribuite unei hotarari judecatoresti definitive anterioare ce a rezolvat aceeasi problema de drept. In cadrul acestui argument se analizeaza si alte argumente corelative privind natura actului administrativ de stabilire a cuantumului sporului (normativ sau individual), efectele anularii unui act administrativ in functie de natura mai sus stabilita si modalitatea de aplicare a prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004.
Or, din cercetarea modalitatii de intocmire a sesizarii cu prezentul recurs in interesul legii si raportat la dispozitiile legale a caror interpretare se solicita rezulta cu claritate ca nu intra in sfera de cercetare a prezentului recurs in interesul legii modalitatea de aplicare in concret a prevederilor art. 429- 435 din Codul de procedura civila si nici a prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004.
Dincolo de faptul ca sesizarea nu a indicat modalitatea contradictorie de interpretare a prevederilor legale mai sus mentionate, interpretare ce implica consideratii referitoare la obligativitatea hotararilor judecatoresti definitive, puterea de lucru judecat si la limitele efectului pozitiv al hotararilor judecatoresti, aplicarea in concret a acestor dispozitii legale reprezinta atributul exclusiv al instantei de judecata, fiind o chestiune de aplicare a legii, iar nu de interpretare a acesteia.
Avand in vedere limitele trasate prin precizarile facute anterior, in vederea dezlegarii problemei de drept indicate, este necesara efectuarea unei analize a dispozitiilor legale referitoare la acordarea sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de la momentul reglementarii initiale a acestuia pentru inspectorii antifrauda si pentru perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017 ce priveste litigiile solutionate contradictoriu; litigiile – asa cum au fost acestea prezentate prin actul de sesizare – privesc acordarea/neacordarea acestui spor in cuantumul procentual de 25% exclusiv pe perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017.

Ordonanta Guvernului

Pornind de la reglementarea de baza in forma sa initiala, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, la art. 1 alin. (1) s-a statuat ca ‘in anul 2015, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014 in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii si nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare’.
De asemenea, alin. (2) al aceluiasi articol a statuat ca, ‘in anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda personalului platit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii’.

Categoria inspectorilor antifrauda

Prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice (Legea nr. 71/2015) s-au introdus modificari care privesc categoria inspectorilor antifrauda, in sensul acordarii sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de pana la 25%, prevazut la art. 5 din cap. VIII din anexa nr. VI – Familia ocupationala de functii bugetare Justitie” la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, prin exceptie de la prevederile art. 1 din acelasi act normativ, pentru personalul Directiei generale antifrauda fiscala din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care ocupa functii publice specifice de inspector antifrauda, inspector-sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda, dar in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Astfel, anterior acestei modificari, conform art. 5 din sectiunea 1 (‘Dispozitii comune’) a capitolului VIII (‘Reglementari specifice personalului din sistemul justitiei’) din anexa nr. VI (Familia ocupationala de functii bugetare ‘Justitie’) a Legii-cadru nr. 284/2010, acest spor era acordat doar categoriilor enumerate, printre care nu se aflau si inspectorii antifrauda:
‘Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de la curtile de apel, tribunale, tribunalele specializate si judecatorii, procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, asistentii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistica si personalul auxiliar de specialitate criminalistica din cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice si al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiterii si agentii de politie judiciara, precum si specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, personalul de probatiune beneficiaza si de un spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de pana la 25%, respectiv de un spor pentru pastrarea confidentialitatii de pana la 5%, aplicate la salariul de baza lunar, respectiv la indemnizatia lunara de incadrare‘.
Suprasolicitarea neuropsihica
Astfel, sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica a fost acordat inspectorilor antifrauda in baza prevederilor art. 12 alin. (9) din O.U.G. nr. 83/2014, conform caruia, prin exceptie de la prevederile art. 1 din acelasi act normativ (exceptie care se referea la regula mentinerii la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014), personalul indicat a beneficiat incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015 de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de pana la 25%, in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Altfel spus, in cazul acestei categorii de personal a fost consacrata o solutie de exceptie de la regula mentinerii in anul 2015 a cuantumului sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare, la acelasi nivel cu cel ce se acorda personalului platit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, prin acordarea suplimentara a unui spor de pana la 25% din salariul brut, in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Conform art. 7 alin. (4) din O.U.G. nr. 99/2016, prevederile art. 12 alin. (6)-(11) din O.U.G. nr. 83/2014 (deci, inclusiv cele referitoare la acordarea sporului in cauza) se aplica in mod corespunzator si in perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017.
Dar, totodata, conform art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2016, dispozitiile alin. (4) de mai sus se aplica cu incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul Agentiei Nationale pentru Administrare Fiscala si, dupa caz, prin bugetele institutiilor publice din sectorul de aparare, ordine publica si securitate nationala.
Dispozitiile art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 9/2017 au statuat ca prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) si art. 6-11 din O.U.G. nr. 99/2016 se aplica in mod corespunzator si in perioada 1 martie-31 decembrie 2017.
Avand in vedere ca Legea nr. 71/2015 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, drepturile prevazute la art. 12 alin. (9)-(11) din O.U.G. nr. 83/2014 au fost acordate incepand cu data de 1 mai 2015 in cuantum de 25% pentru tot personalul incadrat sau detasat pe functiile specifice de inspector antifrauda, inspector-sef antifrauda, inspector general adjunct antifrauda si inspector general antifrauda.

Majorarea cuantumului salariilor

Ca urmare, a avut loc majorarea cuantumului brut al salariilor prin includerea sumei aferente sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantumul brut al salariilor, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (8) si (9) din O.U.G. nr. 83/2014.
Acest cuantum al sporului a fost mentinut succesiv pana in 2017, cand, prin doua ordine emise de presedintele A.N.A.F. (Ordinul nr. 835/2017 si Ordinul nr. 836/2017), a fost stabilit un cuantum de 5% aplicat la salariul brut lunar, in conformitate cu art. 12 alin. (8) si (9) din O.U.G. nr. 83/2014 coroborat cu art. 7 alin. (4) si (5) din O.U.G. nr. 99/2016 si art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 9/2017.
Prin urmare, ceea ce trebuie transat prin decizia de fata este daca sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica acordat inspectorilor antifrauda din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (A.N.A.F.) face parte din categoria sporurilor care se mentine in plata in perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017 in cuantumul avut in vedere la data intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015 sau in cuantumul procentual acordat prin ordinul presedintelui A.N.A.F.

Rezolvarea problemei de drept

Pentru a rezolva aceasta problema de drept trebuie pornit de la interpretarea gramaticala a art. 12 alin. (9) din O.U.G. nr. 83/2014; din insasi formularea textului, care utilizeaza sintagma ‘sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de pana la 25% (…) acordat in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala’, rezulta ca sporul nu este unul fix, ci procentual, iar legiuitorul stabileste doar valoarea maximala a acestuia, ceea ce confera in mod logic posibilitatea teoretica a ordonatorului principal de credite de a stabili in concret un spor intr-un procent inferior nivelului maximal.
Or, ceea ce trebuie lamurit subsecvent este care sunt in concret conditiile de stabilire a unui alt cuantum procentual al sporului fata de cel de 25% acordat anterior, avand in vedere si premisa ca acest procent de 25% acordat la intrarea in vigoare a Legii nr. 71/2015 fusese inclus in cuantumul brut al salariului de baza.
Or, tot din utilizarea metodei gramaticale de interpretare a textului mai sus mentionat rezulta ca acordarea sporului intr-un anumit cuantum se realizeaza in conditiile stabilite prin ordinul presedintelui A.N.A.F., conditii care sunt explicitate prin dispozitiile art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2016, in sensul ca acestea constau in incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F.
Ca urmare, dispozitiile art. 7 alin. (4) si (5) din O.U.G. nr. 99/2016 si ale art. 1 alin. (1) si (3) din O.U.G. nr. 9/2017 nu se opun posibilitatii ca, in vederea incadrarii in limitele creditelor bugetare si in cuantumul cheltuielilor de personal aprobate, presedintele A.N.A.F., ca ordonator principal de credite, sa stabileasca un cuantum procentual al sporului inferior nivelului maximal reglementat de legiuitor.

Conditionare

Astfel, desi au fost mentinute in plata cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice si cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut/indemnizatia bruta de incadrare, acordarea sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica la nivelul avut in perioadele anterioare a fost conditionata de incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F.
Pe de o parte, aceasta conditionare este singura care reiese din dispozitiile legale analizate, neputandu-se retine libertatea efectuarii oricarei reduceri a cuantumului acestui spor, in lipsa unei justificari care sa fie corelata direct si total cu limitarea bugetara.
Pe de alta parte, aceasta conditionare este in deplina concordanta cu principala caracteristica a sporului, aceea de a fi reglementat intr-un procent maximal, iar nu unul fix.
Numai astfel se poate da expresie obligatiilor ordonatorilor de credite [reglementate de art. 22 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 si de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017] de a se incadra in limitele cheltuielilor de personal prevazute in bugetul anual al institutiei, acesta fiind un argument de interpretare teleologica a normei.
Prin urmare, potrivit actelor normative cu forta juridica superioara, in vederea incadrarii in cheltuielile cu salariile stabilite prin bugetul institutiei, dar exclusiv conditionat de imperativul incadrarii in cheltuielile bugetare cu salariile si in limita incadrarii in aceste cheltuieli, presedintele A.N.A.F., in calitate de ordonator de credite, avea posibilitatea legala de a reduce cuantumul sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica.
In fine, devine astfel insuficienta indeplinirea cerintei desfasurarii activitatii in aceleasi conditii, fata de imperativul normativ al incadrarii in cheltuielile bugetare cu salariile.

Jurisprudenta CCR

Aceasta solutionare a problemei de drept este in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului in privinta salarizarii personalului platit din fondurile publice, astfel cum a fost indicata anterior la capitolele IV si VI din prezenta decizie.
In concluzie, sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de care beneficiaza inspectorii antifrauda din cadrul Directiei generale antifrauda fiscala se acorda, in perioada 1 martie 2017-31 decembrie 2017, in cuantumul procentual stabilit prin ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (A.N.A.F.) emis in conditiile art. 7 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2016, respectiv cu incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F.
In raport cu aceasta dezlegare, revine instantelor de judecata obligatia de a verifica in concret, in litigiile deduse spre solutionare, daca reducerea cuantumului procentual al sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica dispusa prin ordin al presedintelui A.N.A.F. este justificata de necesitatea incadrarii in cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul A.N.A.F., in vederea respectarii dispozitiilor art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 99/2016”.

>>Decizia ICCJ