SIMPOZION ROMINVENT EDITIA XVIII – Avocatul Adrian Cavescu, despre prejudiciul in cauzele privind proprietatea intelectuala: „Prejudiciul indirect trebuie sa se regaseasca in probatoriul administrat... La calcularea prejudiciului material trebuie sa fie avuta in vedere cota de profit”

In cadrul Simpozionului Rominvent – Editia a XVIII-a – "Contrafacerea si pirateria in domeniul Proprietatii intelectuale", organizat la Poiana Brasov in perioada 19-21 octombrie 2016, Adrian Cavescu (foto), avocat colaborator al celei mai importante agentii in domeniul proprietatii industriale, Rominvent, a prezentat lucrarea „Prejudiciul in cazurile de contrafacere”.

---

In cuprinsul volumului, avocatul Adrian Cavescu trateaza aspectele relevante din matria proprietatii intelectuale, in situatia constatarii contrafacerii, evidentiind ca „lipsa intentiei de prejudiciere este fara relevanta, in materia raspunderii civile delictuale comerciantul raspunzand pentru culpa levissima”.

Prezentam pasaje din Lucrarea „Prejudiciul in cazurile de contrafacere” realizata de avocatul Adrian Cavescu, intregul studiu putand fi citit la finalul articolului:

„Raspunderea civila delictuala. Conditii.

Vinovatia

Raspunderea civila in cauzele de p.i. opereaza chiar si pentru cea mai usoara culpa, buna credinta nefiind exoneratoare de raspundere in aceasta materie.

In materia proprietatii intelectuale, in situatia constatarii contrafacerii, titularul este scutit de obligatia dovedirii culpei tertului in savarsirea faptei ilicite, legiuitorul prezumand existenta vinovatiei in considerarea statutului de comerciant, in exercitiul caruia a fost savarsita fapta.

Lipsa intentiei de prejudiciere este fara relevanta, in materia raspunderii civile delictuale comerciantul raspunzand pentru culpa levissima.

Raportul de cauzalitate

Raportul de cauzalitate, conditie esentiala a raspunderii civile delictuale este legatura dintre fapta ilicita si prejudiciu.

Legatura de cauzalitate, ca stare de fapt, este lasata la aprecierea judecatorilor, iar proba existentei acestei legaturi incumba reclamantului, fiind admis, de principiu, orice mijloc de proba.

In practica, dovada existentei raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu devine o problema complexa, iar in materia proprietatii industriale, trebuie avute in vedere urmatoarele precizari:

-Nu pot fi ignorate imprejurarile externe (contextul economic, globalizarea, importurile paralele, etc.) care pot produce efectul pagubitor si care constituie raportul de cauzalitate general (ex. Reducerea vanzarilor pe intreaga piata), insa in cauza are relevanta doar raportul de cauzalitate special, constituit din actiunile cu caracter ilicit care au generat direct prejudiciul (scaderea vanzarilor produsului sau a categoriei de produse vizate doar a titularului);

-raportul de cauzalitate avind un caracter obiectiv se va avea in vedere doar latura obiectiva a activitatilor comerciale (se va analiza similaritatea ridicata dintre semne, ambalajele cu o imagine de ansamblu similara, functionalitati specifice ale produsului care inglobeaza revendicari ale unui brevet sau forma experioara care inglobeaza un model, etc.) care au legatura cu prejudiciul, chiar daca si vinovatia (intentia de a pune pe piata un produs contrafacut cu scopul de a induce in eroare consumatorii) isi are importanta sa, insa aceasta reprezinta un element distinct de raportul de cauzalitate;

-incalcarea drepturilor se desfasoara pe o anumita piata, unde se intra in concurenta si cu alti comercianti dar si cu factori externi (un mediu de afaceri precar, scaderea puterii de cumparare a consumatorilor, uzura morala a produselor – in special cele electronice) astfel ca este necesara analiza tuturor factorilor existenti;

-trebuie acceptat si faptul ca, uneori, raportul de cauzalitate nu este intotdeauna direct intre fapta si prejudiciu, putind fi un raport mediat, spre exemplu cand actiunea paratului produce o situatie care permite altor factori sa determine un prejudiciu.

Exemplificam situatia publicitatii negative a produselor titularului, care genereaza cresterea vanzarilor produselor contrafacute: cazul Killtox.

Caracterul obiectiv al raportului de cauzalitate va obliga probatoriul administrat sa identifice dintre toti factorii existenti, doar pe acei factori, anteriori producerii prejudiciului, care au determinat producerea acestuia.

Prejudiciul

Legea prezuma existenta unui prejudiciul atunci cand se constata contrafacerea si nu conditioneaza admisibilitatea actiunii in contrafacere de un prejudiciu, atunci cand:

-titularul actiunii este si titularul (licentiatul, etc.) unui drept de p.i.;

-dreptul a fost folosit fara consimtamantul acestuia;

-folosirea a avut loc in activitatea comerciala.

Fapta ilicita produce fara dubii un prejudiciu ce rezulta in mod automat din contrafacere.

Prezumtia este relativa putand fi rasturnata prin orice mijloc de proba iar sarcina probei ii revine in totalitate paratului, spre exemplu se poate dovedi ca prejudiciul rezulta din alti factori externi: economici ori de alta natura si nu are nici o legatura incalcarea drepturilor protejate legal.

In concluzie, titularul dreptului nu trebuie decat sa dovedeasca ca dreptul sau a fost incalcat, fapt ce implica existenta prejudiciului.

Prejudiciul – modul de calcul

Acordarea despagubirilor este reglementata de art. 14 din OUG 100/2005 care transpune in dreptul intern Directiva nr. 2004/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004, referitoare la respectarea drepturilor de proprietate intelectuala in scopul combaterii fenomenului de contrafacere.

Intrebarea fireasca este urmatoarea:

Cum se va evalua prejudiciul? pentru a avea o reparatie integrala a prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita, respectiv a prejudiciului efectiv cat sau a beneficiului nerealizat?

OUG nr. 100/2005 stabileste ca instanta va obliga persoana care a savarsit o activitate de contrafacere sa plateasca prejudiciile cauzate, iar modul de calcul va trebuie sa tina cont de ... pierderea castigului suferita de partea vatamata, beneficiile realizate in mod injust de catre persoana care a incalcat un drept de proprietate industriala protejat si, dupa caz, elemente, altele decat factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului dreptului incalcat;.

In situatia in care cuantumul prejudiciului este greu de stabilit, se prevede posibilitatea acordarii unor daune stabilite prin fixarea unei sume forfetare ... pe baza unor elemente cum ar fi cel putin suma redeventelor sau valoarea drepturilor care ar fi fost datorate, daca persoana care a incalcat un drept de proprietate industriala protejat ar fi cerut autorizatia de a utiliza dreptul de proprietate in cauza.

Prejudiciului material se va raporta la circumstantele concrete ale cauzei, dintre care exemplificam urmatoarele criterii:

-gradul de similaritate dintre produsele paratului si cele ale titularului;

-confuzia creata in randul consumatorilor care au cumparat produse ale paratei, crezand ca sunt produsele reclamantei;

-nivelul de popularitate de care se bucura produsele reclamantei, dar si volumul vanzarilor acestor produse;

Prejudiciul indirect trebuie sa se regaseasca in probatoriul administrat, respectiv alte atingeri aduse patrimoniului titularului de drept, drept consecinte indirecte faptei de contrafacere:

-beneficiul nerealizat prin prisma pierderii sau diminuarii caracterului distinctiv cu consecinta reducerii valorii economice a dreptului,

-diminuarea eficientei publicitatii datorita imprejurarii ca de aceasta publicitate profita si contrafacatorul,

-necesitatea unor noi investitii in strategiile de marketing si publicitate pentru recastigarea clientelei pierdute ca urmare a actelor de contrafacere, etc.

La calcularea prejudiciului material trebuie sa fie avuta in vedere cota de profit, aplicata la cuantumul sumelor obtinute din vanzarea produselor contrafacute, avand drept scop inlaturarea posibilitatii de a se obtine profit de pe urma faptei de contrafacere.

In cazul prejudiciului moral instanta va aprecia, tot in raport de imprejurarile concrete ale cauzei, valoarea prejudiciului adus titularului dreptului protejat, ca urmare a actelor de contrafacere, prin atingerea adusa atributelor morale, respectiv ca imaginea, numele, reputatia, etc. ar fi avut de suferit, prin asociere sau implicare in activitati care, datorita circumstantelor speciale ale acestor activitati, ar afecta aceste valori morale.

Profitul brut este reprezentat de partea ce ramane din venitul total dupa ce s-au scazut cheltuielile de productie;

Profitul net este partea din profitul brut care ramane dupa ce au fost deduse toate cheltuielile (salarii, chirii, impozite si taxele)

In motivarea acordarii profitului brut, instantele arata ca beneficiul nerealizat de catre titularul dreptului („pierderea castigului”) este un criteriu distinct de beneficiile injuste dobandite de catre autorul contrafacerii.

Enumerarea din art. 14 din O.U.G. nr. 100/2005 trebuie inteleasa, ca o alternativa intre criteriul pierderii castigului suferit de titular si criteriul beneficiului injust al autorului contrafacerii.

Beneficiul nerealizat de catre titularul dreptului, presupune diminuarea vanzarilor produselor proprii in perioada derularii activitatii de contrafacere.

Comparatia se realizeaza in raport de cantitatea de produse comercializata chiar de catre titular anterior, si nu exclusiv de volumul vanzarilor paratei, intrucat prejudiciul trebuie sa fie cert.

Refuzul instantelor de a recunoaste si a acorda o despagubire la nivelul valorii totale a produselor comercializate este motivat de faptul ca aceasta ar fi un prejudiciu eventual, speculativ si nu unul cert.

Motivarea refuzului de a acorda despagubiri la nivelul profitului net:

Stabilind cuantumul despagubirilor la profitul net ..., se da prilej celui ce a savarsit fapta ilicita sa pastreze cheltuielile indirecte ocazionate de activitatea sa ilicita, sens in care nu va fi obligat sa restituie valoarea tuturor serviciilor prestate in cursul acestei activitati.

Instantele au constatat ca interpretarea notiunii de beneficiu realizat in mod injust … ar face dificila determinarea cu acuratete a acestor cheltuieli ... care sunt incluse ... si in aceste conditii, modalitatea de determinare propusa ... poate conduce la aplicarea unor criterii arbitrare in stabilirea despagubirilor”.

*Cititi aici intregral Lucrarea „Prejudiciul in cazurile de contrafacere” realizata de avocatul Adrian Cavescu