REVIZUIREA DOSARELOR FACUTE PE PROTOCOALE SECRETE - “Parlamentul nu se poate subroga in competenta originara a puterii executive de a declasifica informatiile secrete de stat”

Curtea Constitutionala a dat publicitatii motivarea Deciziei 74 din 30 ianuarie 2019 privind obiectiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind declasificarea unor documente, in ansamblul sau, obiectii formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, de un numar de 30 de senatori apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania si de Presedintele Romaniei. Este vorba despre legea care stabilea declasificarea tuturor protocoalelor secrete, precum si a hotararilor CSAT in baza carora acestea au fost incheiate. O lege care stabilea ca dosarele facute pe protocoale secrete sunt supuse revizuirii.
In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectiile de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea privind declasificarea unor documente, in ansamblul sau, este neconstitutionala. Curtea a retinut ca actul normativ criticat este de natura a contraveni dispozitiilor art.1 alin.(4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, Parlamentul intrand in sfera de competenta a autoritatii executive, singura autoritate publica cu atributii in organizarea executarii legilor. In raport de aceasta solutie, care vizeaza legea in ansamblul sau, Curtea nu a mai analizat celelalte critici de neconstitutionalitate formulate.

Extras din decizia CCR:

“Curtea retine ca, potrivit art.21 din Legea nr.182/2002, in subordinea Guvernului se organizeaza Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, registru care organizeaza evidenta listelor si a informatiilor din aceasta categorie si a termenelor de mentinere in nivelurile de clasificare, a personalului verificat si avizat pentru lucrul cu informatiile secrete de stat, a registrelor de autorizari mentionate la art.10 din lege. Totodata, potrivit art.22 din acelasi act normativ si art.6 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, autoritatile publice intocmesc liste proprii cuprinzand categoriile de informatii secrete de stat in domeniile lor de activitate, care se aproba si se actualizeaza prin hotarare a Guvernului. Unitatile care gestioneaza informatii clasificate au obligatia sa analizeze, ori de cate ori este necesar, listele informatiilor secrete de stat si, dupa caz, sa prezinte Guvernului spre aprobare propuneri de actualizare si completare a acestora, conform legii [art.9 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania]. Hotararile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzand informatiile secrete de stat se comunica Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si, dupa caz, celorlalte structuri informative carora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a masurilor specializate de protectie. Termenele de clasificare a informatiilor secrete de stat vor fi stabilite de emitent, in functie de importanta acestora si de consecintele care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii lor neautorizate, si pot fi prelungite prin hotarare a Guvernului, pe baza unei motivatii temeinice, la solicitarea conducatorilor unitatilor detinatoare de informatii clasificate sau, dupa caz, a imputernicitilor si functionarilor superiori abilitati sa atribuie nivelurile de secretizare [art.12 dinStandardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania]. Prin hotarare a Guvernului vor fi stabilite si regulile de identificare si marcare, inscriptionarile si mentiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, in functie de nivelurile de secretizare, cerintele de evidenta a numerelor de exemplare si a destinatarilor, termenele si regimul de pastrare, interdictiile de reproducere si circulatie [art.24 alin.(2) din Legea nr.182/2002], totodata, incadrarea informatiilor secrete de stat in unul dintre nivelurile prevazute la art.15 lit.f) din lege, precum si normele privind masurile minime de protectie in cadrul fiecarui nivel stabilindu-se tot prin hotarare a Guvernului[art.24 alin.(3)].125. Curtea observa, totodata, ca informatiile vor fi clasificate numai in cazul in care se impune protectia acestora, iar nivelurile de secretizare si termenele de clasificare subzista atat timp cat dezvaluirea sau diseminarea lor neautorizata ar putea prejudicia siguranta nationala, apararea tarii, ordinea publica sau interesele persoanelor juridice de dreptpublic sau privat [art.17 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania].
Potrivit art.20 din Legea nr.182/2002, orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestatia va fi solutionata in conditiile legii contenciosului administrativ. Supraevaluarea sau subevaluarea nivelului de secretizare a informatiilor si a duratei pentru care au fost clasificate se pot contesta de catre orice persoana fizica sau juridica romana, in contencios administrativ [art.17 alin.(2) din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania].
Cat priveste procedura privind declasificarea informatiilor secrete de stat, Curtea retine ca aceasta este reglementata in art.24 din Legea nr.182/2002, text de lege de la care actul normativ examinat deroga si care stabileste la alin.(4) ca 'Informatiile clasificate potrivit art.15 lit.f) pot fi declasificate prin hotarare a Guvernului, la solicitarea motivata a emitentului.'[in acelasi sens, art.19 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania]. De asemenea, art.24 alin.(10) din acelasi act normativ prevede ca 'Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizata de persoanele sau autoritatile publice competente sa aprobe clasificarea si nivelul de secretizare a informatiilor respective', in acest sens, art.20 alin.(2) din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania stabilind ca 'Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informatiilor secrete de stat se realizeaza de imputernicitii si functionarii superiori abilitati prin lege sa atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al institutiilor care coordoneaza activitatea si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor clasificate, potrivit competentelor materiale.' (...)

Curtea constata ca actul normativ criticat este contrar dispozitiilor art.1 alin.(4) din Constitutie referitor la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, Parlamentul intrand in sfera de competenta a autoritatii executive, singura autoritate publica cu atributii in organizarea executarii legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ. Avand in vedere dispozitiile constitutionale invocate, Curtea reitereaza faptul ca Parlamentul nu se poate subroga in competenta originara a puterii executive de a declasifica informatiile secrete de stat, intrucat are doar atributia constitutionala de a crea cadrul legislativ necesar declasificarii, iar nu si pe cea de a dispune, prin lege, cu privire la aceasta operatiune juridica. Aplicarea legii, aducerea ei la indeplinire in aceasta materie, este de resortul puterii executive, in conditiile in care, potrivit jurisprudentei instantei de control constitutional, 'Competenta originara a Guvernului, autoritate executiva, este prevazuta in art.108 alin.(2) din Constitutie si priveste organizarea executarii legilor, acte de reglementare primara, prin emiterea de hotarari, acte normative de reglementare secundara”.

>>Decizia CCR