RESTITUIREA DOSARULUI FLOTA. NEREGULARITATEA ACTULUI DE SESIZARE – ICCJ, sentinta nr. 293/27.04.2005: „Rechizitoriul emis in cauza de fata poarta semnatura de confirmare a procurorului general adjunct Suhan Gheorghe in numele sau, si nu pentru procurorul general Ioan Amarie... Neregularitatea nu poate fi inlaturata nici chiar prin acordarea unui termen in acest scop, fiind caz de nulitate absoluta”

Prin sentinta penala nr. 293/27.04.2005, Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala a admis exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului nr. 20/P/2002 intocmit la data de 09.08.2004 si a dispus restituirea actului de sesizare a instantei la Parchetul National Anticoruptie.

---

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a constatat ca rechizitoriul emis in cauza (dosarul „Flota”) poarta semnatura de confirmare a procurorului general adjunct al PNA, Gheorghe Suhan, in numele sau, si nu pentru procurorul general Ioan Amarie, fiind astfel incalcate conditiile legale stabilite prin dispozitiile art. 22/1 din Legea nr. 503/2002, modificata prin Legea nr. 161/2003, care prevad expres confirmarea de catre procurorul general al PNA a rechizitoriilor intocmite de procurorii sefi ai sectiilor.

Sentinta nr. 293/27.04.2005. Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala

pres. Cornel IACOB

jud. Sanda HUIDUC

jud. Gheorghe ROTAR

Obiectul dosarului: infractiuni de coruptie (Legea nr. 78/2000).

Faptele deduse judecatii: abuzul in serviciu in forma calificata – art. 248 combinat cu art. 248/1 CP 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) CP 1969; falsul intelectual – art. 289 CP 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) CP 1969; uzul de fals – art. 291 CP 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) CP 1969; bancruta frauduloasa – art. 276 lit. a) din Legea nr. 31/1990 modificata prin Legea nr. 195/1997, cu aplicarea art. 13 in referire la art. 208 lit. a) din Legea nr. 31/1990 nemodificata; spalarea de bani – art. 23 lit. a) si b) din Legea nr. 21/1999 cu aplicarea art. 13 raportat la art. 23 lit. a) si b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) CP 1969; diminuarea nejustificata a valorii de vanzare a unor active din capitalul de stat – art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000; delapidarea – art. 215/1 alin. (2) CP 1969 modificat cu aplicarea art. 13 in referire la art. 223 alin. (3) CP 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a) CP 1969.

Solutia: "In temeiul dispozitiilor art. 300 alin. (1) si (2) Cpp cu referire la art. 209 alin. (5) si art. 197 alin. (2) Cpp, restituie cauza privind pe inculpatii (...), trimisi in judecata prin rechizitoriul Parchetului National Anticoruptie, din data de 09.08.2004, emis in dosarul nr. 20/P/2002, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si sanctionate de (...), Parchetului National Anticoruptie, avand in vedere neregularitatea actului de sesizare a instantei. Cu recurs".

>>Sentinta nr. 293/27.04.2005 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie-Sectia penala, in dosarul nr. 17232/1/2004 (4539/2004)

Extras din sentinta:

"Prin rechizitoriul Parchetului National Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei dat in dosarul nr. 20/P/2002 la data de 09.08.2004, confirmat de procuror general adjunct Gheorghe Suhan, au fost trimisi in judecata pentru mai multe infractiuni, inculpatii Rusen Mitica, Kauntz Werner, Bardas Marcel Dumitru, Timotin Mariana, Serbotei Sergiu Constantin, Stoica Amalia Oana, Pelinel Stefan Mihai, Banica Octavian, Radulescu Nelu, Uzum Gheorghe, Uzum Gheorghe, Zdru Mihai, Rosioru Ion, Gache Mihai, Catrinescu Gheorghe, Verioti Gheorghe, Giurgiu Emil Alin, Pasca Gheorghe, Sarbu Ovidiu Radu, Eros Victor, Popa Ioan, Marinescu Gheorghe Adrian, Anastasiu Nicolae, Fodoreanu Sorin, Tachiciu Laurentiu, Homos Ion, Gozia Dan Corneliu, Ungureanu Gheorghe, Mandrescu Corneliu, Dimonie Mihail Nicolae, Oprea Gheorghe, Baroncea Ion Florin, Morariu Gica, Basescu Traian, Marinescu Calin Dragomir, Teodoru Paul, Novac Aurel, Rasica Mihai, Rusen Radu Catalin, Chiforeanu Florentin, Baclea Adolf, Achimescu Georgeta, Stefanescu Mariana, Petrescu (Bratosin) Doina, Leonte Ludovica, Mirea Constantin, Dan Ion, Zeicu Ilie Valentin, Musat Mariana, Iosif Luminita, Toma Petru, Culetu Danut, Concegulian Ervant Ilie, Cliseru Speranta, Romanescu Cristina Nicoleta, Bobes Constantin, Posedaru Romanuel Nicolae, Ionescu Andrei Dan, Constantinescu Mihail, Stanagui Claudiu, Caraiani Andrei, Lucaciu Constantin, Stanila Viorel, Codarcea Gheorghe, Ionescu Aurel, Oancea Viorel, Neamtu Luminita Maria, Ionescu Dragos, Cucu Alexandru, Teodorescu Constantin, Nistor Ion, Suteu Constantin, Beziris Anton, Taus Ioan, Carbunaru Ion, Dragan Gheorghe, Pistolea Vasile, Sufragiu Mariana, Bunea Alexandru, Cucu Zoe, Dobre Sergiu.

In actul de acuzare a fost avuta in vedere situatia de fapt retinuta ca rezultand din probele administrate, si anume: incepand din aprilie 1991, intre aprtea romana si societatea norvegiana TORVALD KLAVENESS GROUP s-au dus tratative, incepute printr-o scrisoare de intentie materializata in contractul incheiat la data de 14.05.1991 intre C.N.M. PETROMIN S.A. CONSTANTA si KLAVENESS CHARTERING vizand constituirea societatii mixte PETROKLAV INC. BAHAMAS. (...)

Prin manoperele descrise s-a realizat pierderea de catre C.N.M. PETROMIN S.A. CONSTANTA a proprietatii celor 16 nave maritime angajate in relatii cu partenerii norvegieni, producandu-se un prejudiciu in jur de 300 milioane dolari. (...)

La data de 16.03.2005, in conformitate c dispozitiile art. 302 Cpp privind rezolvarea chestiunilor incidente, instanta, din oficiu, a adus in discutia partilor exceptia imposibilitatii de continuare a actiunii penale prevazute de art. 10 lit. f) Cpp, respectiv lipsa unei conditii prevazute de lege, motivat de faptul ca una dintre parti a dobandit calitatea de presedinte al Romaniei si, potrivit dispozitiilor art. 84 alin. (2) din Constitutie, '... se bucura de imunitate'.

S-a avut in vedere ca dupa inregistrarea cauzei pe rolul ICCJ, la data de 16 decembrie 2004, alegerea lui Traian Basescu in functia de presedinte al Romaniei a fost validata de Curtea Constitutionala a Romaniei, ca urmare a rezultatelor electorale din data de 28 noiembrie 2004.

Potrivit legii fundamentale, 'presedintele reprezinta statul roman', conform art. 80 alin. (1) din Constitutie 'el se bucura de imunitate', cu precizarea ca 'dispozitiile art. 72 din Constitutie se aplica in mod corespunzator'.

Constitutia, in art. 96 alin. (1), arata ca 'presedintele poate fi pus sub acuzare si judecat numai pentru inalta tradare daca se ia o asemenea hotarare de catre Camera Deputatilor si Senal, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor'.

'Presedintele fiind ales direct de popor pentru a asigura functionarea regulata a puterilor publice si continuarea statului... nu poate fi, pe timpul mandatului sau, judecat pentru o infractiune oarecare'. Este punctul de vedere exprimat si in legislatia europeana cu exemplificare practica in decizia Consiliului Constitutional din cadrul Consiliului Europei si decizia Curtii de Casatie Franceze (cu referire la imunitatea presedintelui Jeac Chirac). (...)

Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand cererile si exceptiile aduse in discutie de parti, cat si din oficiu, in raport de probele existente la dosar, din faza de urmarire penala, constata urmatoarele:

Dispozitiile legale generale situate in capitolul 1, titlul 2 din Codul de procedura penala, cu privire la judecata, prevad ca prim act efectuat de instanta dupa realizarea procedurii de instiintare a partilor si asigurarea dreptului la aparare al acestora, in dispozitiile art. 300 alin. (1) Cpp: 'instanta este datoare sa verifice, din oficiu, regularitatea actului de sesizare'.

Procedand astfel, avand in vedere exceptiile invocate de inculpati cu privire la nelegalitatea actului de sesizare a instantei, se constata urmatoarele:

ICCJ a fost sesizata la data de 10.08.2004 cu rechizitoriul nr. 20/P/2002 din 09.08.2004, confirmat de procurorul general adjunct Gheorghe Suhan.

Despre confirmare in dreptul semnaturii si al stampilei institutiei exista mentiunea ca aceasta s-a efectuat in temeiul dispozitiilor art. 209 alin. ultim din Codul de procedura penala si art. 22 din Legea nr. 503/2002, modificata prin Legea nr. 161/2003.

Reprezentantul PNA, oral si scris, si-a exprimat opinia in sensul ca dispozitiile art. 22/1 din OUG nr. 43/2002 au fost respectate, intrucat din Ordinul nr. 53/09.07.2004, emis de procurorul general al PNA, rezulta ca acesta, in absenta sa pentru perioada 12.07.2004-16.08.2004, si-a delegat prerogativele procurorului general adjunct.

Dispozitiile art. 209 alineat ultim din Codul de procedura penala prevad ca '... atunci cand urmarirea penala este efectuata de procurorul sef sectie, confirmarea se face de catre procurorul general al acestui parchet'.

Dispozitiile art. 22/1 din Legea nr. 503/2002, modificata prin Legea nr. 161/2003, prevad expres pentru Parchetul National Anticoruptie ca atunci cand rechizitoriile sunt intocmite de procurorii sefi ai sectiilor PNA, confirmarea se face de catre procurorul general al acestui parchet.

Asadar, se poate observa ca in mod expres si imperativ este instituita regula ca procurorul general sa confirme rechizitoriul intocmit de procurorul sef sectie.

Rechizitoriul emis in cauza de fata poarta semnatura de confirmare a procurorului general adjunct Suhan Gheorghe in numele sau, si nu pentru procurorul general Ioan Amarie. (...)

Or, in cauza de fata, procurorul general adjunct nu a confirmat rechizitoriul in numele procurorului general, ci al sau personal.

Altfel ar fi trebuit sa existe semnatura procurorului general adjunct Suhan Gheorghe pentru procurorul general Ioan Amarie, caruia sa-i fi fost trecut numele, iar nu procurorul general adjunct Suhan Gheorghe sa semneze in nume propriu, fiind vorba despre care dintre cei doi ar fi purtat raspunderea confirmarii, in aceasta ultima varianta, deoarece procedura penala o prevede pe aceea a procurorului general, iar nu a procurorului general adjunct.

Procedand contrar, actul de sesizare a instantei, respectiv rechizitoriul, este lovit de nulitate absoluta datorita neregularitatii sale.

Prevederile art. 197 alin. (2) Cpp arata ca 'dispozitiile relative la... sesizarea instantei... sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii', iar la alin. (3), ca 'aceasta nulitate nu poate fi inlaturata in nici un mod'. Este argumentul pentru care instanta nu poate acorda un termen pentru ca rechizitoriul sa fie confirmat raspunzator si astfel sa se acopere nulitatea.

Incalcarea dispozitiilor legale privind confirmarea rechizitoriului nu reprezinta o simpla formalitate, ci determina nulitatea absoluta a actului de sesizare si care nu poate fi inlaturata decat dupa restituire prin refacerea sa.

Inalta Curte de Casatie si Justitie constata fata de situatia retinuta ca exceptiile invocate sub acest aspect sunt intemeiate, astfel incat, respectand dispozitiile art. 300 alin. (2) Cpp, se afla in situatia de a restitui organului care a intocmit actul de sesizare, rechizitoriul, in vederea refacerii acestuia, intrucat se constata ca sesizarea nu a fost facuta potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata nici chiar prin acordarea unui termen in acest scop, fiind caz de nulitate absoluta.

Instanta, nefiind legal sesizata, nu are competenta sa solutioneze celelalte exceptii si cereri formulate in cauza, si nici sa acorde termenul cerut, deoarece neconstituirea de parte civila a C.N.M. PETROMIN S.A. CONSTANTA nu este un impediment in rezolvarea exceptiei".