REGIMUL DETENTIEI LA DOMICILIU – Motivarea CCR privind neconstitutionalitatea legii privind executarea pedepselor: “Nu respecta cerintele de calitate a legii privind claritatea si previzibilitatea, incalcand prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie”

Curtea Constitutionala a dat publicitatii motivarea Deciziei 453 din 4 iulie 2018 privind neconstitutionalitatea dispozitiilor articolului unic pct.2-5 si pct.10 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, obiectie formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2-5 si pct.10 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal sunt neconstitutionale. In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea masurii detentiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executarii pedepsei cu inchisoarea, afecteaza nu numai caracterul previzibil al legii, ci si scopul acesteia, acela de a institui masuri de natura judiciara, alternative de executare a pedepsei privative de libertate.
Prin urmare, Curtea a constatat ca dispozitiile articolului unic pct.2, 3, 4 si 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 nu respecta cerintele de calitate a legii, incalcand prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie. Referitor la dispozitiile articolului unic pct.10 din legea supusa controlului, Curtea a retinut ca acestea creeaza incertitudine in procesul de aplicare a legii cu privire la autoritatea competenta sa dispuna liberarea conditionata, incalcand art.1 alin.(5) din Constitutie, din perspectiva lipsei de claritate si previzibilitate a normei legale.

Extras din decizia CCR:

“Reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea masurii detentiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executarii pedepsei cu inchisoarea, afecteaza nu numai caracterul previzibil al legii, ci si scopul acesteia, acela de a institui masuri de natura judiciara, alternative de executare a pedepsei privative de libertate.

Cu privire la modalitatea de supraveghere a persoanei condamnate care executa pedeapsa prin detentie la domiciliu, prin Decizia nr.356 din 30 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.528 din 27 iunie 2018, examinand dispozitiile Legii privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, Curtea a retinut ca 'legea prevede, ca modalitate de supraveghere a executarii la domiciliu a pedepsei privative de libertate, desemnarea unor lucratori de catre Ministerul Afacerilor Interne. In conditiile in care determinarea persoanelor care urmeaza sa fie desemnate pentru a supraveghea persoanele condamnate poate fi realizata prin intermediul normelor metodologice de aplicare a legii, Curtea constata ca legea nu determina modalitatea concreta in care acestea isi vor exercita obligatia legala in situatia in care persoana condamnata este obligata sa poarte bratara electronica, ce reprezinta un dispozitiv de monitorizare a acesteia intr-un regim informatic securizat, si cu atat mai grav in cazul in care persoana condamnata nu este obligata sa poarte bratara electronica. Astfel, legea nu prevede daca supravegherea consta in paza efectiva a domiciliului persoanei condamnate, varianta eo ipso absurda, sau intr-o alta modalitate de monitorizare, dar care ar implica instituirea unor obligatii in sarcina persoanei condamnate prin acte juridice cu caracter infralegal, ceea ce este inadmisibil din perspectiva respectarii principiului legalitatii, in componentele sale referitoare la claritatea si previzibilitatea normei. Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile art.4 din Legea privind masurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate nu raspund exigentei constitutionale privind previzibilitatea legii, intrucat nu stabilesc modalitatea de supraveghere a persoanei condamnate care executa pedeapsa la domiciliu, fara bratara electronica.' (...)

Cu privire la dispozitiile articolului unic pct.2, 3, 4 si 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013, Curtea observa ca acestea introduc sintagmele 'fapte comise cu violenta' si 'fapte comise fara violenta', pentru a determina incidenta sau exceptarea de la executarea pedepsei in regim inchis, semideschis, deschis sau in regim de detentie la domiciliu. Autoarea sesizarii sustine ca referirea la faptele comise 'cu violenta' nu permite identificarea, in mod exact, a sferei faptelor care atrag sau nu incidenta diferitelor regimuri de executare a pedepselor privative de libertate.

Sub acest aspect, reiterand considerentele Deciziei nr.356 din 30 mai 2018, precitata, Curtea retine ca aceasta categorie de infractiuni este vag circumscrisa, astfel ca, in procesul de aplicare a legii, va fi dificil de identificat in mod riguros care infractiune cade sub incidenta normelor care vizeaza regimurile de executare a pedepselor privative de libertate. Mai mult, asa cum arata autoarea sesizarii, in cazul tuturor infractiunilor in continutul carora savarsirea prin violenta reprezinta o modalitate alternativa, din textul de lege 'nu rezulta cu claritate daca numai savarsirea in concret in modalitatea exercitarii violentelor se include in sfera exceptiilor de la executarea pedepsei prin detentie la domiciliu sau daca, pentru includerea in sfera exceptiilor, este suficient ca norma de incriminare retinuta in incadrarea juridica sa prevada, ca modalitate alternativa, exercitarea violentelor'. Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile articolului unic pct.2, 3, 4 si 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 nu respecta cerintele de calitate a legii privind claritatea si previzibilitatea, incalcand prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie”.

>>Decizia 453 din 4 iulie 2018