PNL, INFRANGERE LA CURTEA CONSTITUTIONALA - “Pot fi delegate cu caracter temporar”

Lumea Juridica prezinta motivarea Deciziei 312/2019 privind solutionarea sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.35 alin.(1)-(3) din Regulamentul Camerei Deputatilor, sesizare formulata de Grupul parlamentar al Partidului National Liberal din Camera Deputatilor.

In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate se arata ca, potrivit art.64 alin.(2) din Constitutie, presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Astfel, acestia sunt alesi pentru indeplinirea unui mandat al carui continut il constituie realizarea atribut iilor prevazute de Constitutie si Regulament in sarcina lor. Constitutia prevede, in mod expres, la art.66 alin.(3), art.89 alin.(1), art.98 alin.(1) si art.146 lit.a), b), c) si e), atributiile presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului. Art.34 din Regulamentul Camerei Deputatilor stabileste si atributiile presedintelui acesteia prin care acesta asigura functionarea Camerei pe intreaga durata a existentei acesteia. Astfel, functia de presedinte al Camerei are o importanta constitutionala deosebita, data de complexitatea si de rolul sau de autoritate prevazuta de titlul III din Constitutie. Presedintele Camerei Deputatilor se alege pe durata mandatului Camerei, iar ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Aceasta distinctie subliniaza necesitatea asigurarii permanentei functiei de presedinte al Camerei. Acesta este ales de majoritatea deputatilor prezenti [a se vedea art.22 alin.(2) din Regulament], in timp ce alegerea vicepresedintilor, a secretarilor si a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, in conformitate cu ponderea acestora potrivit configuratiei politice a Camerei Deputatilor si negocierii liderilor grupurilor parlamentare [a se vedea art.24 alin.(1) din Regulament].
Prin urmare, presedintele Camerei, avand in vedere majoritatea necesara alegerii sale, reprezinta Camera, in ansamblul ei, atat in relatiile cu alte autoritati, asigurand legatura cu puterea executiva, cat si pe plan extern, cu parlamentele altor state. Acestea sunt aspecte care fac distinctia intre institutia presedintelui Camerei si ceilalti membri ai acesteia. Se arata ca, potrivit art.35 alin.(1) si (2) din Regulament, presedintele Camerei Deputatilor poate incredinta atributiile sale unuia dintre vicepresedinti, fara ca textul sa distinga intre atributiile legate de asigurarea functionarii Camerei si cele rezervate de Constitutie, in mod limitativ si expres, pentru presedintele acesteia. Astfel, in situatia in care presedintele Camerei deleaga toate atributiile sale, inclusiv pe cele constitutionale, reiese ca vicepresedintele inlocuitor dobandeste competente constitutionale. Mai mult, vicepresedintele are inclusiv dreptul de a invalida deciziile presedintelui Camerei ori de a actiona contrar dorintei acestuia. Nu se poate admite delegarea tuturor atributiilor presedintelui Camerei, decat atunci cand acesta asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei, insa, chiar si in acest caz, desemnarea vicepresedintelui care sa indeplineasca atributiile presedintelui Camerei, inclusiv pe cele constitutionale, ar trebui sa se faca in temeiul unui vot acordat de plenul Camerei, iar nu pe baza deciziei subiective a presedintelui acesteia.

Extras din decizia CCR:

Citește continuarea pe Monitorul Justiției