NECONSTITUTIONALITATE IN LEGEA POLITIEI JUDICIARE - “Derobare a legiuitorului de la competenta constitutionala de a stabili conditii si criterii clare”

Lumea Juridica prezinta motivarea Deciziei 317/2019 privind solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.2 alin.(1), (2) si (3) si art.6 alin.(1) din Legea nr.364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare, exceptie ridicata de Mihai Sorin Brindus in Dosarul nr.3447/3/2014 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia arata, in esenta, ca sintagma 'specializati in efectuarea activitatilor de constatare a infractiunilor, de strangere a datelor in vederea inceperii urmaririi penale si de cercetare penala', utilizata in cuprinsul art.2 alin.(1), (2) si (3) din Legea nr.364/2004, este lipsita de claritate si previzibilitate, contravenind astfel prevederilor art.1 alin.(4) si (5) din Constitutie. Astfel, considera ca legea ar trebui sa prevada cu claritate la cine anume se refera aceasta sintagma, intrucat, potrivit Legii nr.218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, Politia este organizata in mai multe structuri si, potrivit art.26 din acest act normativ, orice politist din orice structura are obligatia sa constate o infractiune atunci cand ia cunostinta de existenta ei. Prin urmare, este necesar sa se prevada in mod clar si neechivoc care sunt criteriile pe baza carora agentii si ofiterii de politie se pot „specializa” in forma ceruta de Legea nr.364/2004 si din ce structuri pot proveni acesti politisti, astfel incat sa fie inclusi in structura politiei judiciare.

In ceea ce priveste art.6 alin.(1) din Legea nr.364/2004, autorul exceptiei arata ca acest text de lege contravine prevederilor art.16 alin.(1) si (3), art.31 si art.73 din Constitutie, intrucat prevede ca procedura de numire, promovare si eliberare in/din functiile structurilor politiei judiciare este stabilita printr-o norma administrativa cu o putere juridica inferioara legii organice, respectiv printr-un ordin al ministrului afacerilor interne. Competenta constitutionala exclusiva a legiuitorului organic de a reglementa in domeniul statutului functionarilor publici este transmisa astfel unei autoritati din puterea executiva, si anume ministrului afacerilor interne.

Extras din decizia CCR:

Citește continuarea pe Monitorul Justiției