MOTIVAREA DECIZIEI CCR PE CODUL ADMINISTRATIV - “Comisia speciala parlamentara devine titular al dreptului de initiativa legislativa, ceea ce este in contradictie cu normele constitutionale invocate si jurisprudenta Curtii Constitutionale”

Curtea Constitutionala a Romaniei a dat publicitatii motivarea Deciziei 393 din 6 iunie 2018 privind admiterea obiectiei de neconstitutionalitate formulata de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvati Romania privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea Codului administrativ.

Curtea a retinut ca dispozitiile art. art.1 lit.e) teza intai din Hotararea Parlamentului nr.20/2018, potrivit caruia ”Comisia poate avea rol de initiator al propunerilor legislative in domeniul(…)” contravin prevederilor art.74 alin.(1) din Constitutie, care prevad expres si limitativ titularii dreptului de initiativa legislativa, si anume Guvernul, deputatii, senatorii si, cu indeplinirea unor conditii speciale, un numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Potrivit CCR, nefiind inclusa in aceasta enumerare, o comisie parlamentara nu poate exercita in nume propriu acest drept, deoarece reprezinta o entitate distincta de cea a membrilor sai parlamentari, doar acestia din urma avand dreptul de initiativa legislativa, in virtutea rolului lor constitutional.

Extras din decizia CCR:

“In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate, se arata ca Hotararea Parlamentului 20/2018 contravine dispozitiilor art.74 alin.(1), art.147 alin.(4), art.1 alin.(5) si art.64 alin.(4) si (5) din Constitutie.

Dispozitiile art.1 lit.e) din hotararea examinata incalca prevederile art.74 alin.(1) si ale art.147 alin.(4) din Legea fundamentala, deoarece atribuie Comisiei speciale comune pentru elaborarea Codului administrativ 'rol de initiator al propunerilor legislative in domeniul care face obiectul Comisiei'.

Or, normele constitutionale invocate enumera expres si limitativ titularii dreptului de initiativa legislativa – Guvernul, deputatii, senatorii sau un numar de cel putin 100.000 de cetateni – fara ca printre acestia sa se numere si comisia parlamentara. In acelasi sens a stabilit si Curtea Constitutionala prin Decizia nr.828/2017, retinand ca 'de principiu, elaborarea nu inseamna ca insasi Comisia speciala sa iniţieze proiectul/propunerea legislativa, pentru ca aceasta nu are drept de initiativa legislativa. Rolul de initiator atribuit de dispozitiile art.1 lit.e) Comisiei speciale comune presupune recunoasterea unui veritabil drept de initiativa legislativa al acestei Comisii, caruia ii corespunde obligatia corelativa a Parlamentului de a dezbate initiativa promovata si nu se rezuma la simpla elaborare a unei propuneri legislative ce ar fi fost promovata in Parlament de unul dintre subiectele de drept prevazute de art.74 alin.(1) din Constitutie. (...)

In ce priveste dispozitiile art.1 lit.e), Curtea retine ca sunt criticate din perspectiva nerespectarii prevederilor art.74 alin.(1) din Constitutie, deoarece, potrivit tezei intai al textului vizat, 'Comisia poate avea rol de initiator al propunerilor legislative in domeniul care face obiectul Comisiei (...)'. Prin urmare, comisia speciala parlamentara devine titular al dreptului de initiativa legislativa, ceea ce este in contradictie cu normele constitutionale invocate si jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr.828/2017, determinand, astfel, si incalcarea art.147 alin.(4) din Legea fundamentala, cu privire la efectul general obligatoriu al deciziilor Curtii.”

>>Decizia 393 din 6 iunie 2018