DOSARUL RARINCA. ANULAREA HOTARARII DE ACHITARE – CAB, decizia nr. 1006/17.08.2015: „Cazul de incompatibilitate nu rezulta din simplul schimb de replici cu ocazia interviului pentru promovare la ICCJ, in urma caruia judecatoarea Gagescu Risantea a fost respinsa, ci din coroborarea acestui fapt cu modalitatea tehnica de argumentare a solutiei, considerentele deciziei nr. 733/20.05.2015 reflectand o atitudine de partinire in defavoarea persoanei vatamate”
Data: 25 August 2015, 14:12 | autor: A.P. | 0 comentarii | 3080 afisari
Prin decizia penala nr. 1006/17.08.2015, Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a I-a penala a admis contestatia in anulare formulata in temeiul art. 426 alin. (1) lit. d) teza II CPP rap. la art. 64 lit. f) CPP de PICCJ-DNA impotriva deciziei penale nr. 733/20.05.2015 pronuntate de judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache, de la Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a I-a penala, in dosarul nr. 22674/3/2014, avand ca obiect santajul – art. 207 alin. (2) si (3) CP cu aplicarea art. 13/1 din Legea nr. 78/2000. Instanta a dispus desfiintarea hotararii a carei anulare a fost ceruta de PICCJ-DNA si rejudecara apelului in dosarul nr. 22674/3/2014, privind pe inculpata Mariana Rarinca, achitata definitiv, prin decizia penala nr. 733/20.05.2015, in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) CPP - „fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.
Constestatia in anulare a fost formulata in temeiul art. 427 rap. la art. 426 alin. (1) lit. d) teza a II-a combinat cu art. 64 alin. (1) lit. f) CPP - „exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata”. In sustinerea cererii de anulare a Deciziei penale nr. 733/20.05.2015, Directia Nationala Anticoruptie, prin procurorul sef adjunct sectie Monica Danciu, a invocat starea de incompatibilitate a presedintelui completului de judecata care a solutionat apelul in dosarul nr. 22674/3/2014, respectiv, judecatorul Risantea Gagescu.
Decizia nr. 1006/17.08.2015. Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a I-a penala
pres. Dorel George MATEI
jud. Anamaria TRANCA
Obiectul dosarului: santajul – art. 207 CP.
Solutia: "In baza art. 432 al. 1 C.p.p. admite contestatia in anulare formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA impotriva deciziei penale nr. 733/20.05.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I Penala in dosarul numarul 22674/3/2014. Desfiinteaza decizia penala nr. 733/20.05.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I Penala si procedeaza la rejudecarea apelului. Acorda termen la data de 21.08.2015, pentru care se vor cita prin agent procedural persoana vatamata si inculpata, careia i se va asigura apararea. In baza art. 275 al. (3) Cpp cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva".
Extras din decizie:
"Curtea constata ca prezenta contestatie este intemeiata, avand in vedere dispozitiile art. 426 lit. d) CPP.
In analiza cazului de contestatie mentionat anterior, respectiv a incompatibilitatii unui membru al completului de judecata, Curtea va analiza cu o deosebita atentie atat existenta elementelor de ordin subiectiv dar si a celor de ordin obiectiv, pentru a identifica daca unul dintre membrii completului s-a aflat in situatia prevazuta de art. 64 lit. f) CPP.
Pentru inceput, instanta urmeaza sa inlature sustinerile intimatei Rarinca Mariana potrivit carora acest caz de contestatie in anulare nu ar fi trebuit primit in conditiile in care procurorul dar si persoana vatamata Livia Stanciu ar fi avut posibilitatea sa procedeze la recuzarea instantei sau a unui membru al completului, deoarece interviul de promovare la ICCJ sustinut de judecatoarea Gagescu Risantea ar fi avut loc cu mai mult timp inainte de solutionarea apelului. Cazul de incompatibilitate respectiv art. 64 lit. f) CPP nu rezulta din simplul schimb de replici cu ocazia interviului pentru promovare la ICCJ, in urma caruia judecatoarea Gagescu Risantea a fost respinsa, ci rezulta din coroborarea acestui fapt cu modalitatea tehnica de argumentare a solutiei dispuse in dosarul nr. 22674/3/2015, considerentele deciziei nr. 733/20.05.2015 reflectand o atitudine de partinire in defavoarea persoanei vatamate, ce depaseste limitele general admise ale amprentei personale ale judecatorului in expunerea motivelor ce au condus la pronuntarea unei solutii.
Instanta subliniaza ca prezenta analiza nu vizeaza in nici o masura temeinicia sau fundamentarea faptica a deciziei nr. 733/20.05.2015, insa analiza existentei sau nu a cazului de incompatibilitate prevazut de art. 64 lit. f) CPP obliga in mod necesar Curtea sa faca referiri la elemente concrete ale considerentelor deciziei mentionate.
Remarca astfel ca tehnica de argumentare a solutiei adoptate in dosarul de mai sus este una particulara, oarecum exceptionala in peisajul practicii judiciare. Considerentele deciziei se bazeaza in cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate in cursul urmaririi penale, ceea ce echivaleaza cu o incalcare a principiului separatiei functiilor judiciare prev. de art. 3 CPP, in conditiile in care incheierea judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti pronuntata in data de 4.08.2014 prin care s-a constatat legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala nu a fost contestata de nici un participant procesual.
Este adevarat ca magistratii din apel si-au dat seama ca incalca caracterul definitiv al acestei incheieri si au procedat la constatarea nelegalitatii probelor administrate in cursul urmaririi penale care erau defavorabile inculpatei Rarinca, printr-un procedeu juridic inovativ, autointitulandu-se 'aparatori ai libertatilor individuale recunoscute pe plan european', si in baza acestei calitati procesuale sui generis au procedat, facand o trimitere generoasa la art. 6 din Conventia EDO, la sanctionarea activitatii procurorilor de caz, in sensul considerarii ca abuzive a unor acuze aduse inculpatei, aprecierii drept probe obtinute in stare de provocare a interceptarilor convorbirilor dintre inculpata si colaboratorul sub acoperire si de asemenea prezentand cu lux de amanunte activitatea sustinuta a organelor de urmarire penala care si-au desfasurat activitatea cu celeritate, celeritatea fiind interpretata ca o 'nerespectare a dispozitiilor legii europene cat si a legii interne' (f. 23 decizia nr. 733/2015 a Curtii de Apel Bucuresti).
Prezentul complet mentioneaza cu deosebita claritate ca, intr-adevar, magistratii trebuie sa fie aparatorii drepturilor si libertatilor individuale recunoscute pe plan european, numai ca acest concept implica faptul ca magistratii ca profesionisti ai dreptului trebuie sa apere drepturile si libertatilor tuturor participantilor procesuali si nu numai pe ale inculpatilor, deoarece in aceasta din urma ipoteza si-ar suprapune competentele cu cele ale avocatilor inculpatilor, or, este de preferat ca intr-un proces echitabil sa existe in afara de avocatii inculpatilor si niste magistrati impartiali care sa judece cauza.
Nu in ultimul rand, instanta considera ca este de esenta unui proces echitabil asa cum este acesta prevazut de art. 6 CEDO, respectarea cu strictete a legislatiei nationale si doar in situatia unui conflict intre legea interna si legislatia internationala referitoare la drepturile omului, sa se aplice legislatia internationala.
Or, in cauza judecatorii din apel au procedat la inlaturarea art. 3 CPP fara a constata faptul ca acest articol ar fi neconventional sau neconstitutional, iar acest lucru este nepermis tocmai prin prisma unui principiu fundamental ce razbate din intreaga jurisprudenta CEDO, respectiv al securitatii raporturilor juridice. Aceasta concluzie se desprinde chiar din faptul ca magistratii au procedat sub pretextul aplicarii 6 CEDO tocmai la incalcarea acestui articol, deoarece principiul securitatii raporturilor juridice rezulta din insusi acest articol (doar cu titlu exemplificativ, Curtea mentioneaza cauzele Lungu impotriva Romaniei si Bernd Siegle impotriva Romaniei).
Chiar si daca nu s-ar primi teza conform careia incheierea judecatorului de camera preliminara, necontestata, ar avea autoritate de lucru judecat, pentru echitabilitatea procedurii, impusa de acelasi art. 6 CEDO, magistratii au obligatia sa puna in discutia partilor nelegalitatea unor procedee probatorii, dand posibilitatea participantilor sa isi exprime pozitia si eventual sa propuna probe noi.
Or, in speta, atat inculpata cat si persoana vatamata au avut convingerea ca nu se poate repune in discutie incheierea din 4.08.2014 a judecatorului de camera preliminara din cadrul Tribunalului Bucuresti, si nu au cerut administrarea altor probe care eventual sa complineasca probele inlaturate pentru nelegalitate.
Sigur, nici incalcarea principiului separatiilor functiilor judiciare si nici nepunerea in discutie a nelegalitatii probelor de la urmarire penala nu constituie, privit in mod singular, temei de admitere al unei contestatii in anulare in baza art. 426 lit. d) CPP.
Nu intra in competenta si preocuparile prezentului complet aprecierea prestatiei candidatilor la sustinerea interviurilor de promovare la ICCJ, dar are obligatia de a analiza sustinerile din cuprinsul contestatiei in anulare cat si sustinerile intimatilor referitoare la problematica interviului sustinut de judecatoarea Gagescu Risantea.
Respingerea candidaturii acestui magistrat la interviul de promovare la ICCJ de catre plenul CSM din care facea parte si persoana vatamata in conditiile in care aceasta din urma a formulat putine intrebari dar care au generat insa raspunsuri ce reliefau confuzii severe intre diferite institutii de drept fundamentale din partea persoanei intervievate, coroborat cu elementele de tehnica juridica mentionate anterior, afecteaza insa puternic prezumtia de impartialitate de care trebuie sa se bucure un magistrat atunci cand solutioneaza o cauza".
Cititi si:
Adauga comentariu
ATENTIE
Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.
Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii