DECIZIA nr. 23/2016 – CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedura penala (Renuntarea la urmarirea penala). Opinie separata a judecatorilor Augustin Zegrean, Daniel Marius Morar si Mircea Stefan Minea

In ziua de 20 ianuarie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei si al art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ion Vrabete in dosarul nr. 32/225/2015 al Judecatoriei Drobeta Turnu Severin.

In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ion Vrabete in dosarul nr. 32/225/2015 al Judecatoriei Drobeta Turnu Severin si a constatat ca dispozitiile art. 318 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

(Cu opinie separata a judecatorilor Augustin Zegrean, Daniel Marius Morar si Mircea Stefan Minea, in sensul respingerii exceptiei)

>>Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedura penala (publicata in Monitorul Oficial nr. 240 din 31 martie 2016)

Art. 318 din Codul de procedura penala:

"(1) In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport cu continutul faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu imprejurarile concrete de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acesteia.

(2) Cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.

(3) Procurorul poate dispune, dupa consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta sa indeplineasca una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:

a) sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia;

b) sa ceara public scuze persoanei vatamate;

c) sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca;

d) sa frecventeze un program de consiliere.

(4) In cazul in care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (3), stabileste prin ordonanta termenul pana la care acestea urmeaza a fi indeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii asumate prin acord de mediere incheiat cu partea civila si care curge de la comunicarea ordonantei.

(5) Ordonanta de renuntare la urmarire cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), precum si dispozitii privind masurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol si art. 315 alin. (2)-(4), termenul pana la care trebuie indeplinite obligatiile prevazute la alin. (3) din prezentul articol si sanctiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum si cheltuielile judiciare.

(6) In cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor in termenul prevazut la alin. (4), procurorul revoca ordonanta. Sarcina de a face dovada indeplinirii obligatiilor sau prezentarea motivelor de neindeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O noua renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibila.

(7) Ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala se comunica in copie persoanei care a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, dupa caz, altor persoane interesate".