CCR a respins obiectia de neconstitutionalitate privind Legea pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal

Curtea Constitutionala a Romaniei, condusa de Valer Dorneanu (foto), a dat publicitatii miercuri, 14 iunie, un comunicat privind respingerea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, formulata de un numar de 39 de deputati si 28 de senatori apartinand grupurilor parlamentare ale Partidului Miscarea Populara, Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania.

Iata comunicatul CCR:

”In ziua de 14 iunie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) din Constitutia Romaniei şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi functionarea Curtii Constitutionale, s-a intrunit pentru a solutiona, in cadrul controlului anterior promulgarii, urmatoarele obiectii de neconstitutionalitate:

(...)

II. Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, formulata de un numar de 39 de deputati si 28 de senatori apartinand grupurilor parlamentare ale Partidului Miscarea Populara, Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins obiectia de neconstitutionalitate formulata şi a constatat ca prevederile Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt constitutionale.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseca, procedand la compararea cele doua forme ale Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, respectiv cea adoptata de Senat si cea adoptata de Camera Deputatilor, Curtea a retinut ca, intr-adevar, interventiile efectuate asupra proiectului de lege de catre Camera Deputatilor modifica atat structura, cat si continutul infractiunii de conflict de interese sub aspectul intinderii incriminarii, insa analiza solutiilor legislative releva doar o aparenta indepartare a formei proiectului de lege adoptat de Camera Deputatilor de structura si continutul formei adoptate de Senat si de scopul urmarit de initiatori. in realitate, din interpretarea teleologica a continutului celor doua forme ale proiectului de lege, se poate constata ca, in ambele cazuri, finalitatea avuta in vedere a fost aceea a restrangerii sferei reglementarii infractiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul laturii obiective a infractiunii, fie pe calea reglementarii unor exceptii, in cazul Senatului, fie prin modificarea formei de baza, prevazute la art.301 alin.(1) din Codul penal, in cazul Camerei Deputatilor, a unor fapte, imprejurari sau efecte pe care faptele comise de functionarii publici le pot avea asupra unor categorii de persoane.

Prin urmare, Curtea a constatat ca proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor nu incalca principiul bicameralismului, nefiind de natura a intruni criteriile esentiale care indica prezenta unei asemenea incalcari, statuate de instanta de contencios constitutional, in jurisprudenta sa.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea a statuat ca restrangerea sferei incriminarii infractiunii de conflict de interese nu este de natura a incalca dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul international si dreptul intern, prevazute la art.11 din Legea fundamentala, intrucat Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei si Conventia penala privind coruptia, ratificate de Romania prin Legea nr.365/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.903 din 5 octombrie 2004, si Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificata de Romania prin Legea nr.27/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.65 din 30 ianuarie 2002 lasa la latitudinea statelor alegerea mijloacelor de combatere a fenomenului ilicit reglementat, fara a le impune, in mod expres, prevederea in legislatia nationala a anumitor infractiuni, intr-o anumita maniera sau cu un continut prestabilit.

S-a retinut, totodata, ca proiectul de lege analizat nu incalca principiul egalitatii in drepturi, prevazut la art.16 alin.(1) din Constitutie, legiuitorul, in aplicarea politicii sale penale, avand competenta sa prevada reguli cu caracter general privind pedepsele penale, dar si exceptii de la aceste reguli, cata vreme acestea din urma au ca efect acordarea unui regim juridic mai favorabil.

S-a mai constatat ca Legea pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal nu contravine celor statuate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.2 din 15 ianuarie 2014, intrucat aceasta nu restrange sfera persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ al infractiunii de conflict de interese, prin excluderea anumitor functii publice de sub incidenta prevederilor art.301 alin.(1) din Codul penal, infractiunea anterior mentionata putand fi savarsita, conform Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, de catre orice functionar public”.