CCR a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre MP – PICCJ – DNA şi Guvern in cazul demersurilor legate de OUG 13

Curtea Constitutionala a transmis, printr-un comunicat dat publicitatii luni, 27 februarie 2017, ca CCR a constatat, cu majoritate de voturi, ca a existat si exista un conflict juridic de natura constituţionala intre MP – PICCJ – DNA şi Guvernul Romaniei, generat de actiunea PICCJ - DNA de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG nr.13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului. Plenul CCR a luat in dezbatere cererea de solutionare a conflictului juridic susmentionat formulata de Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu.

Iata comunicatul CCR:

In ziua de 27 februarie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum si ale art.34, art.35 şi art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat in dezbatere cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constituţionala dintre Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie şi Justitie – Directia Nationala Anticoruptie şi Guvernul Romaniei, cerere formulata de Preşedintele Senatului.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a decis: Curtea a constatat ca a existat si exista un conflict juridic de natura constituţionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Directia Nationala Anticoruptie şi Guvernul Romaniei, generat de actiunea Parchetului de pe langa inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Directia Nationala Anticoruptie de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, prevazute de art.115 alin.(4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevazute de art.146 lit.d) din Constitutie. Curtea Constitutionala a constatat ca aprecierea oportunitatii adoptarii unei ordonante de urgenta, sub aspectul deciziei legiferarii, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat (Guvernul Romaniei), care poate fi cenzurat doar in conditiile prevazute expres de Constitutie, respectiv doar pe calea controlului parlamentar, exercitat potrivit art.115 alin.(5) din Constitutie.

Pe de alta parte, sub aspectul controlului asupra legalitatii/constitutionalitatii ordonantelor de urgenta ale Guvernului (atat sub aspectul procedurii de adoptare, cat si al continutului normativ), singura autoritate abilitata sa efectueze aceasta verificare este Curtea Constitutionala, nicio alta institutie publica neavand competenta materiala in acest domeniu. In fine, Curtea a retinut ca, in acord cu Raportul privind ”Relatia dintre raspunderea politica si raspunderea penala in ceea ce priveste activitatea membrilor Guvernului” (adoptat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept - Comisia de la Venetia, cu ocazia celei de-a 94-a Sesiuni Plenare, desfasurate la Venetia, in 8-9 martie 2013), intr‐ un stat de drept, guvernat de principiul separatiei puterilor, standardul de baza ar trebui sa prevada ca procedura penala sa nu fie folosita ca sanctiune pentru divergentele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, ministrii trebuie trasi la raspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Senatului Romaniei, Guvernului Romaniei si Ministerului Public – Directia Nationala Anticoruptie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.