Raportul MCV: Comisia Europeana sugereaza colaborarea intre serviciile de informatii si organele de urmarire penala (Documentul)

Lumea Juridica prezinta Raportul MCV 2019 privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de
verificare.

Inca de la inceput, Comisia Europeana isi reitereaza sugestia formulata anterior ca experienta altor state membre ar putea fi utila pentru crearea unui sistem mai robust de masuri de supraveghere tehnica utilizate de organele de urmarire penala si de colaborare intre serviciile de informatii si organele de urmarire penala din Romania, care este esentiala pentru anchetarea infractiunilor grave, cum ar fi terorismul si criminalitatea informatica.

In document se precizeaza faptul ca, in perioada care a trecut de la ultimul raport, au continuat sa fie initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor, inclusiv a sefilor institutiilor judiciare care se opun reformarii sistemului judiciar, si au continuat sa fie divulgate documente in presa. In Raport se sustine ca CSM nu isi indeplineste rolul de a asigura un sistem de control si echilibru eficace, in masura sa apere independenta institutiilor judiciare asupra carora se exercita presiuni:

“In repetate randuri, rapoartele MCV au atras atentia asupra presiunii la care sunt supusi magistratii si institutiile judiciare ca urmare a atacurilor publice din partea politicienilor si a presei. De la inceputul anului 2018, aceasta situatie s-a inrautatit pe fondul actiunilor intreprinse de autoritatile responsabile cu anchetarea disciplinara si penala a magistratilor. Directia Nationala Anticoruptie si Parchetul General sunt de mult timp supuse unor presiuni deosebite in aceasta privinta. In perioada de referinta s-a inregistrat, de asemenea, o crestere puternica a presiunilor asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care este instanta competenta pentru numeroase procese de coruptie la nivel inalt.

Guvernul a transmis Curtii Constitutionale doua cereri de solutionare a unor conflicte juridice de natura constitutionala legate de interpretarea de catre ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor de judecata in cauzele penale. In plus, Inspectia Judiciara a introdus o plangere disciplinara impotriva presedintei sale, iar Sectia pentru judecatori a CSM a cerut revocarea acesteia din functie. Aceste actiuni combinate par sa aiba drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Inaltei Curti, iar atunci cand presedinta ICCJ si-a anuntat intentia de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar ca acesta era motivul.

Consiliul Superior al Magistraturii a numit recent o noua presedinta a ICCJ. Va fi deosebit de important ca, sub noua conducere, ICCJ sa isi pastreze independenta si profesionalismul, inclusiv in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt.

Aceste evolutii confirma evaluarea efectuata de Comisie in raportul din noiembrie 2018, conform careia Consiliul Superior al Magistraturii nu isi indeplineste rolul de a asigura un sistem de control si echilibru eficace, in masura sa apere independenta institutiilor judiciare asupra carora se exercita presiuni”.

>>Raportul MCV 1
>>Raportul MCV 2